Donald Trump şi Vladimir Putin se întâlnesc vineri în Alaska, la o bază militară a cărei importanţă strategică a atins apogeul în timpul Războiului Rece.
În drum spre întâlnirea cu Trump, Putin s-a oprit în Magadan, unde a vizitat monumentul prieteniei cu SUA
Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit vineri dimineaţă la Magadan, la 6.000 de kilometri est de Moscova, pentru a vizita un monument dedicat prieteniei dintre URSS şi Statele Unite, în drum spre Alaska, unde se va întâlni cu omologul său american, Donald Trump, informează EFE.
"Este un oraş important. Putin a fost acolo în numeroase ocazii ca prim-ministru", a declarat presei locale purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cu privire la vizita şefului statului rus la Magadan, transmite Agerpres.
Monumentul eroilor Rutei Alaska-Siberia (ALSIBA) este dedicat piloţilor sovietici şi americani pentru cooperarea dintre cele două ţări în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când SUA au furnizat URSS-ului aeronave printr-un acord de împrumut. A fost ridicat în 2020 pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a Zilei Victoriei.
"Desigur, va vorbi cu guvernatorul. Fireşte... având în vedere geografia ţării noastre, preşedintele nu ratează niciodată ocazia de a aborda probleme regionale", a explicat Peskov.
Ulterior, "va călători în Alaska pentru a discuta despre relaţiile ruso-americane", a adăugat el.
O decizie care a surprins pe mulţi
Istoria bazei militare Elmendorf-Richardson, situată în apropierea Anchorage, principalul oraş din Alaska, începe în 1940-1941. Aceasta a jucat iniţial un rol crucial în operaţiunile militare americane împotriva Japoniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar abia după 1945, când tensiunile dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite au crescut, activitatea sa a atins apogeul, scrie AFP.
Este o decizie care a surprins pe mulţi, notează şi TF1, transmite News.ro. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, întâlnirea dintre Donald Trump şi Vladimir Putin, prevăzută vineri în încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina, va avea loc la baza militară Elmendorf-Richardson, lângă Anchorage, în Alaska.
Această bază militară, cea mai mare din regiune, a fost aleasă pentru nivelul său de securitate şi proximitatea (15 kilometri) faţă de Anchorage, cel mai mare oraş al celui de-al 49-lea stat american, capabil să găzduiască atât delegaţiile, cât şi jurnaliştii veniţi să acopere evenimentul.
Potrivit CNN, nici Washingtonul, nici Moscova nu au plasat acest loc în fruntea listei preferinţelor. Casa Albă, hotărâtă să organizeze întâlnirea pe teritoriul american, a propus Juneau sau Fairbanks. Moscova şi-a dat în cele din urmă acordul pentru Elmendorf-Richardson, în ciuda reticenţei americane de a organiza o întâlnire într-o bază militară.
Rolul esențial al bazei militare Elmendorf-Richardson
Creată, aşa cum este acum, în 2010, baza militară Elmendorf-Richardson are o mare valoare strategică pentru Statele Unite. Complexul său militar reuneşte baza aeriană Elmendorf a Forţelor Aeriene ale Statelor Unite şi Fort Richardson al Armatei Statelor Unite. În prezent, peste 55.000 de militari şi civili din diferite ramuri ale armatei sunt rezidenţi aici, potrivit site-ului oficial al bazei, iar peste 35.000 de militari pot beneficia aici de îngrijiri medicale.
Baza se întinde pe 34.000 de hectare, ceea ce o face prima platformă de proiecţie a puterii strategice a ţării. Rolul său este esenţial: găzduieşte comandamentul forţelor militare din Alaska, precum şi cel al regiunii Alaska NORAD, care supraveghează staţiile radar, bazele şi avanposturile din nordul îndepărtat. Acest sistem de control şi alertă, esenţial pentru apărarea americană încă din timpul Războiului Rece, se pregăteşte pentru orice eventualitate: un atac nuclear rus, dar şi supravegherea activităţilor Chinei şi Coreei de Nord. De aici pleacă regulat avioane de vânătoare pentru a intercepta avioanele ruseşti care se apropie prea mult de spaţiul aerian american din regiune.
Elmendorf-Richardson este situată lângă graniţa cu Rusia, separată de regiunea Ciukotka de strâmtoarea Bering. „Pare absolut logic ca delegaţia noastră să survoleze pur şi simplu strâmtoarea Bering şi ca acest summit important şi mult aşteptat între liderii celor două ţări să aibă loc în Alaska”, a comentat consilierul preşedintelui rus, Iuri Uşakov.
Deja în 2023, preşedintele de atunci, Joe Biden, vizitase baza cu ocazia celei de-a 22-a comemorări a atentatelor din 11 septembrie. Cu patru ani mai devreme, pe 24 mai 2019, Donald Trump se oprise şi el acolo în cadrul unei escale tehnice, în drum spre Japonia.
Ce vrea să transmită Donald Trump
În secolul al XIX-lea, Alaska era supranumită „America rusă”. Washington a cumpărat-o de la Moscova în 1867 pentru şapte milioane de dolari, înainte de a deveni stat american în 1959. „Vineri plec în Rusia”, a declarat Donald Trump într-o conferinţă de presă, într-un lapsus sau poate o aluzie la istoria acestei regiuni.
În 1957, aproximativ 200 de avioane de luptă erau staţionate la Elmendorf şi la o altă bază din Alaska. În regiune erau instalate multiple radare. În deceniile următoare, prezenţa militară în Alaska a scăzut treptat, în parte pentru a redirecţiona resursele către războiul din Vietnam. Dar baza îşi păstrează o importanţă strategică majoră, mai ales pe fondul interesului crescând pentru Arctica.
Imensul sit numără peste 800 de clădiri şi are două piste de aterizare.
Dincolo de interesul logistic evident al organizării întâlnirii dintre preşedinţii rus şi american într-un astfel de loc, închis şi ultrasecurizat, alegerea acestei baze militare este simbolică, potrivit lui George Beebe, fost specialist în Rusia în cadrul CIA şi expert la Quincy Institute for Responsible Statecraft. „Ceea ce face (Donald Trump) este să spună că nu este Războiul Rece. Nu repetăm toate aceste summituri din Războiul Rece care au avut loc în ţări neutre, în Austria, Elveţia şi Finlanda. Intrăm într-o nouă eră”, afirmă expertul.
Rămâne însă faptul că preşedintele american, involuntar sau nu, a făcut referire miercuri la epoca sovietică. Indignat de comentariile critice din presă cu privire la desfăşurarea summitului, el a scris pe reţeaua sa Truth Social: „Chiar dacă aş obţine Moscova şi Leningradul gratis în cadrul unui acord cu Rusia, presa mincinoasă ar spune că am făcut o afacere proastă”. Leningradul, numele dat de puterea sovietică fostei capitale imperiale ruse, a redevenit Sankt Petersburg abia în 1991, puţin înainte de dizolvarea oficială a URSS.
Şi în acest context, desigur nu întâmplător, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a sosit în Alaska îmbrăcat într-un pulover pe care scria cu caractere chirilice „URSS”.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
