Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat joi că "neînţelegerile" cu Statele Unite în privinţa Ucrainei au fost rezolvate în urma unei întâlniri de la începutul acestei luni între preşedintele Vladimir Putin şi trimisul american Steve Witkoff, relatează Reuters.
Kremlinul a lăudat întâlnirea din 2 decembrie cu Witkoff şi ginerele preşedintelui american Donald Trump, Jared Kushner, ca fiind "constructivă", deşi nu s-au realizat progrese majore pentru a soluţiona războiul din Ucraina.
Lavrov a declarat joi că discuţiile au confirmat "înţelegerile reciproce" la care s-a ajuns între Putin şi Trump la un summit din Alaska, din august, transmite Agerpres.
"Acum, aici, în negocierile noastre cu americanii pe tema Ucrainei, cred personal că neînţelegerile şi erorile de comunicare au fost rezolvate", a spus el.
Lavrov a adăugat că Rusia doreşte un pachet de documente convenit pentru a susţine un acord de pace pe termen lung şi durabil în Ucraina, cu garanţii de securitate pentru toate părţile implicate.
"Le-am transmis colegilor noştri americani propuneri suplimentare privind garanţiile de securitate colectivă", a declarat Lavrov. "Înţelegem că, atunci când discutăm despre garanţiile de securitate, nu ne putem limita doar la Ucraina", a adăugat el.
De asemenea, Lavrov a atenţionat că Rusia nu va accepta ca Ucraina să devină stat membru al NATO şi că Moscova doreşte protecţie pentru vorbitorii de limbă rusă din Ucraina.
Lavrov aminteşte Europei că şi Rusia are nevoie de garanţii de securitate
Totodată, Lavrov a respins propunerile europene pentru o reglementare paşnică a războiului din Ucraina şi a amintit că şi Rusia are nevoie de garanţii de securitate în relaţia cu NATO, transmite EFE.
"Europa încearcă prin toate mijloacele să ajungă la masa negocierilor. Dar aceste idei pe care Europa le născoceşte nu vor fi utile pentru negocieri", a declarat Lavrov, adresându-se corpului diplomatic străin staţionat la Moscova.
Lavrov a subliniat că, pe baza informaţiilor divulgate în presă despre consultările dintre europeni şi SUA, primii doresc ca Washingtonul să acorde garanţii de securitate Kievului, "ignorând orice fel de interese de securitate ale Rusiei".
"Aceasta este o poziţie unilaterală. Nu am nicio îndoială că nu are niciun viitor, dacă ceea ce spun ei este adevărat", a declarat el.
Ca răspuns, Lavrov a subliniat că proiectul de securitate colectivă pe care Moscova l-a prezentat NATO în decembrie 2021, cu două luni înainte de începerea campaniei militare ruseşti în Ucraina, "rămâne valabil".
"Acesta poate fi un punct de plecare sau unul dintre punctele de plecare, pentru astfel de discuţii... Când vorbim despre garanţii de securitate, nu ne putem limita doar la Ucraina", a remarcat el.
El a amintit că proiectul prezentat de Rusia în 2021 se referea la "securitatea indivizibilă", care includea obligaţii legale şi mecanisme de control, şi la respingerea de către Kremlin a extinderii NATO în Europa de Est şi în spaţiul postsovietic.
Atunci, Rusia a prezentat cereri considerate inacceptabile de Occident, cum ar fi revenirea Alianţei Atlantice la graniţele sale din 1997 - adică la situaţia anterioară extinderii sale către fostele ţări ale blocului comunist şi cele trei republici baltice.
"Dar exact asta nu îşi doreşte categoric Occidentul, cel puţin Europa de Vest, deoarece a decis să ne considere duşmanul etern", a insistat ministrul rus.
Lavrov a subliniat că, la summitul ruso-american din Alaska din august, Moscova a prezentat Washingtonului "propuneri suplimentare" privind securitatea colectivă.
Moscova este pregătită să abordeze această problemă "ţinând cont de interesele tuturor părţilor şi realizând un echilibru între ele pe o bază colectivă, luând în considerare realitatea existentă", a declarat el.
Citește și: Trump cere Ucrainei să organizeze alegeri prezidenţiale şi-l atacă pe Zelenski
Ucraina va purta discuţii suplimentare joi cu aşa-numita Coaliţie a Voinţei - condusă de partenerii europeni ai Kievului dispuşi să contribuie la securitatea sa după război - după ce a răspuns în ziua precedentă planului de pace al preşedintelui american Donald Trump.
Zelenski speră să elaboreze trei documente separate cu SUA şi Europa. Unul va avea ca scop încheierea războiului cu Rusia, în timp ce celelalte două vor oferi Ucrainei garanţii de securitate şi investiţii pentru reconstrucţia sa postbelică.
Întrucât Rusia refuză să declare un armistiţiu, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor săi ca, dacă doresc ca alegerile prezidenţiale să aibă loc înainte de sfârşitul războiului, să ofere garanţii de securitate.
Miniştrii afacerilor europene ai Uniunii Europene se întâlnesc, de asemenea, în oraşul ucrainean Lvov pentru a discuta despre utilizarea activelor ruseşti îngheţate, în principal în Belgia, pentru a continua sprijinirea Ucrainei. Belgia se opune acestui pas, temându-se de potenţiale repercusiuni financiare pentru ţară.
Totodată, Serghei Lavrov a reiterat joi, aşa cum a făcut recent preşedintele Vladimir Putin, că, dacă europenii vor război, Rusia este pregătită, potrivit EFE.
"Pe de altă parte, există o frenezie militaristă. Şi, aşa cum a spus preşedintele nostru (Vladimir Putin), dacă Europa vrea război, suntem pregătiţi", a subliniat şeful diplomaţiei ruse.
Lavrov a denunţat planurile Uniunii Europene (UE) de a-şi consolida forţele "chiar la graniţele Rusiei şi Belarusului" şi a susţinut că "numai în Polonia şi-au anunţat intenţia de a creşte de 30 de ori producţia de muniţie de 155 mm".
La fel ca Putin, şeful diplomaţiei ruse a insistat că Rusia nu are planuri de a ataca o ţară din NATO şi şi-a exprimat disponibilitatea de a formaliza acest angajament într-un document obligatoriu din punct de vedere juridic.
Printre alte acuzaţii repetate la adresa europenilor ca fiind responsabili de conflict, Lavrov a subliniat rezultatele umanitare obţinute în timpul negocierilor de pace.
"Până în prezent, am transferat peste 11.000 de cadavre ale soldaţilor căzuţi din Forţele Armate Ucrainene la Kiev şi, în schimb, am primit 201 cadavre ale propriilor noştri soldaţi", a informat el.
În plus, "aproape 2.500 de persoane din fiecare parte au putut să se întoarcă acasă" în mai multe faze de repatriere, a explicat el.
Potrivit lui Lavrov, în ciuda progreselor, Kievul a decis să suspende negocierile, iar "Occidentul nu a reacţionat în niciun fel la acest lucru".
El a acuzat Ucraina că intenţionează să profite de un eventual armistiţiu pentru a se reînarma şi a-şi înlocui pierderile, motiv pentru care Rusia nu vrea să fie de acord cu această cerinţă, pe care preşedintele Zelenski a reintrodus-o ca răspuns la cererea SUA ca alegerile prezidenţiale să aibă loc în această ţară aflată sub incidenţa legii marţiale.
Potrivit lui Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, armata rusă a recrutat de la începutul anului în curs încă 430.000 de soldaţi.
Ţările europene acuză Rusia şi principalul său aliat, Belarus, că folosesc tactici de război hibrid, de la drone la baloane, pentru a semăna instabilitate pe continent.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
