Pe 25 martie, Veneția împlinește 1575 de ani de la o fondare legendară, născută din disperarea unor refugiați care fugeau de furia hunilor. Astăzi, „orașul canalelor” este un muzeu în aer liber care se scufundă lent, dar care continuă să ne fascineze. Cetin ne poartă prin istoria milenară a Republicii Venețiene, ne explică de ce mai are doar 100 de ani de viață și ne dezvăluie originea surprinzătoare a unui cuvânt românesc pe care îl folosim des: „venetic”.
Sună modern și, în același timp, clasic. „Rondo Veneziano” este o găselniță a compozitorului italian Gian Piero Reverberi care, la finalul anilor '70, a modelat muzica barocă pe instrumente moderne. Am ales acest fundal sonor pentru că Veneția, orașul-muzeu de pe ape, împlinește o vârstă venerabilă: 1575 de ani.
Povestea începe în secolul al V-lea, când Imperiul Roman de Apus se prăbușea sub invaziile barbarilor. Goții și hunii făceau prăpăd, iar populațiile de pe malul Mării Adriatice au fost nevoite să caute refugiu. Labirintul de insule, canale și mlaștini de atunci oferea o protecție naturală perfectă, așa că refugiații s-au adăpostit în ceea ce astăzi numim Veneția. Reperul istoric a rămas data de 25 martie 451, după ce romanii din zonă au fugit din calea lui Attila, regele hunilor.
De la mlaștină la marea Republică a Dogilor
Odată stabiliți în zona lagunară, locuitorii au învățat să transforme dezavantajul terenului în oportunitate. Au trecut de la apărare la afaceri: sare, pește și comerț la scară largă. Politic, Veneția a ajuns să fie condusă de un Dux (Doge), ajutat de Consiliul Mare și Consiliul celor Zece. Așa s-a născut Republica Venețiană, o putere care a dăinuit peste 1.000 de ani.
„Visul” (Sogno) Republicii s-a transformat însă în coșmar odată cu venirea lui Napoleon. În urma Tratatului de la Campo Formio (1797), Veneția a ajuns sub ocupație austriacă, trecând aproape un secol până când a devenit oficial teritoriu italian, după războiul austro-prusac.
Un oraș care se scufundă: Mai avem 100 de ani?
Ce este astăzi Veneția? Un centru cultural și turistic fără egal, dar și un oraș aflat sub asediu climatic. Nivelul Mării Adriatice crește lent, iar sedimentele de sub oraș se comprimă sub greutatea imensă a clădirilor istorice.
Deși s-au investit miliarde în sisteme de diguri mobile și consolidări de canale, realitatea este dură: experții estimează că orașul mai are între 100 și 300 de ani de existență. Veneția se scufundă, iar noi suntem, probabil, printre ultimele generații care o pot vedea în toată splendoarea ei.
Știai că? Originea cuvântului „venetic”
Chiar și dacă orașul ar dispărea sub ape, în limba română va continua să existe un cuvânt care îi poartă numele: „venetic”.
Deși sună peiorativ, cuvântul vine din limba turcă, de la Venedik (Venețian). În Constantinopolul bizantin și, mai apoi, în Istanbulul otoman, venețienii erau numeroși, dar priviți mereu ca străini de către localnici. De la Venedik s-a ajuns la „venetic” – persoana venită din alte locuri și considerată străină în locul unde s-a stabilit.
Așadar, de fiecare dată când auzi acest cuvânt, amintește-ți că el este, de fapt, o urmă lingvistică a mândrilor negustori venețieni de odinioară.
Ascultă-l pe Cetin live la Digi FM! Ai doza zilnică de informație smart în „Pastila lui Cetin”, iar în fiecare weekend (sâmbătă și duminică) el dă tonul hiturilor la Top 20 Digi FM.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
