Pe 16 aprilie 2003, o eră se încheia oficial: Michael Jordan juca ultimul său meci de baschet în NBA. De la debutul spectaculos din 1984, până la cele două reveniri legendare și cele șase titluri de campion, Jordan nu a fost doar un sportiv, ci un fenomen care a transformat baschetul într-un limbaj universal. Cetin ne poartă astăzi prin cariera celui care a făcut din zborul spre coș o formă de artă și ne amintește de legătura sa cu „gigantul” Ghiță Mureșan.
Cariera lui Michael Jordan, probabil cel mai bun jucător din istoria mondială a baschetului, a început cu o promisiune uriașă încă din colegiu. Înainte de a ajunge la Chicago Bulls, Jordan făcuse deja istorie la University of North Carolina, marcând coșul decisiv în finala NCAA împotriva Georgetown University.
Debutul său oficial în NBA a avut loc pe 26 octombrie 1984, împotriva echipei Washington Bullets. Publicul din Chicago l-a primit cu o ovație în picioare pe cel care avea să devină rapid „Rookie of the Year” (Începătorul anului). Jordan și-a construit cariera coș cu coș, transformând fiecare „slam dunk” într-un spectacol care tăia respirația spectatorilor.
Gloria, tragedia și prima retragere
Anii '90 au reprezentat apogeul. Alături de Chicago Bulls, Jordan a câștigat trei titluri consecutive (1991, 1992, 1993), fiind numit MVP în toate finalele. Însă, în 1993, după moartea tragică a tatălui său, sportivul a șocat lumea anunțându-și retragerea pentru a încerca o carieră în baseball, sportul preferat al părintelui său. Deși experiența la Chicago White Sox nu a fost la fel de fructuoasă, ea a demonstrat versatilitatea și ambiția sa incredibilă.
„I’m Back!”: Revenirea regelui
În martie 1995, Chicago Bulls primea cel mai scurt și mai puternic comunicat de presă din istorie: „I'm Back!”. Revenirea lui Jordan a adus încă trei titluri de campion (1996, 1997, 1998) și încă trei titluri de MVP. Aceasta a fost perioada în care clubul Chicago Bulls a devenit cunoscut în toată lumea, chiar și în țări unde baschetul nu era rege – românii își amintesc cu nostalgie de șepcuța cu taurul roșu purtată adesea de regretatul Florin Halagian.
16 aprilie 2003: Ultimul „Alo!” de pe teren
După o a doua retragere în 1999, Jordan a revenit pentru un ultim capitol la Washington Wizards. Este echipa la care a jucat și românul nostru, Ghiță Mureșan, pe vremea când formația se numea Washington Bullets.
Pe 16 aprilie 2003, Michael Jordan juca ultimul său meci oficial împotriva Philadelphiei 76ers. La finalul partidei, deși Wizards au pierdut, întreaga arenă – inclusiv adversarii – l-a ovaționat minute în șir. „Este momentul final. De data aceasta este retragerea definitivă”, spunea Jordan într-un interviu emoționant după meci.
Jordan a părăsit terenul ca al treilea cel mai bun marcator din istoria NBA (la acel moment), cu 32.292 de puncte și două medalii olimpice de aur câștigate cu legendarul „Dream Team”.
„Pentru mine, baschetul a fost al doilea sport practicat cu prietenii în curtea școlii, și l-am urmărit pe Jordan ori de câte ori am putut. A fost și rămâne un fenomen cultural, nu doar un sportiv”, încheie Cetin. Ca să știi!
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
