Liderul de centru-dreapta Peter Magyar a depus sâmbătă jurământul ca prim-ministru al Ungariei, ajungând în această funcţie pe baza promisiunilor sale de schimbare după ani de stagnare economică şi relaţii tensionate cu aliaţii-cheie ai ţării în timpul mandatelor predecesorului său în funcţie, Viktor Orban, relatează Reuters şi AFP.
În aplauzele susţinătorilor săi, Péter Magyar a depus jurământul sâmbătă şi a promis să „servească” Ungaria, şi nu să „domnească”.
Conservatorul pro-european în vârstă de 45 de ani, care a apărut pe scena politică maghiară în urmă cu doar doi ani, a fost învestit cu 140 de voturi pentru, 54 împotrivă şi o abţinere într-un parlament în care partidul său, Tisza, deţine 141 de locuri din 199. Votul a avut loc în absenţa lui Viktor Orban, care a renunţat la funcţia de deputat, potrivit News.ro.
Magyar l-a învins pe naţionalistul Orban, care se afla de 16 ani neîntrerupt la putere, printr-o victorie zdrobitoare obţinută la alegerile din 12 aprilie, asigurând partidului său, Tisza, o majoritate constituţională ce îi va permite să anuleze reformele despre care criticii spun că au slăbit democraţia de la Budapesta.
Atât investitorii străini, cât şi maghiarii au salutat victoria lui Magyar, forintul atingând cele mai înalte niveluri din ultimii patru ani faţă de euro, randamentele obligaţiunilor scăzând, iar sondajele post-electorale arătând că mai mulţi alegători susţin Tisza.
Dar orice „lună de miere” pentru liderul în vârstă de 45 de ani ar putea fi de scurtă durată. Timpul pentru a asigura miliardele de euro din fondurile suspendate ale Uniunii Europene, necesare pentru a relansa economia şi a consolida finanţele publice tensionate, se scurge. Magyar, care a promis o campanie amplă de combatere a corupţiei, îşi propune să negocieze până la 25 mai un acord cu liderii UE pentru a debloca fondurile UE suspendate.
„Poporul maghiar ne-a dat un mandat, ca să punem capăt deceniilor de derivă”, a spus Magyar. „Ne-au dat un mandat să deschidem un nou capitol în istoria Ungariei. Nu doar să schimbăm guvernul, ci şi să schimbăm sistemul. Să o luăm de la capăt”, a declarat el sâmbătă.
Peter Magyar s-a angajat deja să adere la Parchetul European, să combată corupţia şi să asigure independenţa justiţiei şi a presei.
Magyar moşteneşte o economie care abia a ieşit din stagnare în primul trimestru şi se confruntă acum cu noi dificultăţi din cauza creşterii costurilor energiei legate de conflictul din Orientul Mijlociu, care ar putea afecta grav economia europeană, dependentă de importuri.
Datele publicate vineri au arătat că deficitul bugetar al Ungariei a atins 71% din ţinta anuală până în aprilie, determinat de cheltuielile preelectorale ale lui Orban. Magyar a declarat că deficitul s-ar putea apropia de 7% din PIB în acest an.
El s-a angajat să reafirme orientarea Ungariei către Occident. Ţara membră a NATO a fost percepută ca derivând spre Kremlin sub conducerea lui Orban, care s-a opus eforturilor UE de a sprijini Ucraina împotriva invaziei Rusiei.
Magyar a mai declarat că după preluarea puterii va suspenda emisiunile de ştiri din mass-media publice, acuzând presa de stat şi canalele pro-Orban că l-au ajutat pe fostul lider să se menţină la putere, acordând timp de antenă limitat criticilor.
UE salută „un nou capitol”
Magyar a fost învestit sâmbătă în timpul unei ceremonii în clădirea parlamentului din Budapesta, unde steagul UE a fluturat pentru prima dată în ultimul deceniu. Steagul albastru cu stele aurii a fost reinstalat de noua preşedintă a parlamentului, anulând o decizie din era Orbán de a-l îndepărta.
Noua preşedintă a Parlamentului, Agnes Forsthoffer, aleasă aproape în unanimitate, a ordonat această primă măsură, arborarea drapelului european pe Parlament, după o absenţă de doisprezece ani, pentru a marca „simbolic” revenirea ţării sale în Europa.
În exterior, zeci de mii de oameni s-au adunat pentru a asista la ceremonia de învestire, transmisă pe ecrane uriaşe instalate în jurul Parlamentului, a cărui imensă siluetă neogotică domină Dunărea. Ulterior, noul premier urma să se adreseze mulţumii.
Magyar „oferă ţării sale speranţa unui nou avânt”, potrivit preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „În această Zi a Europei, inimile noastre sunt la Budapesta”, a afirmat von der Leyen într-o postare pe X, salutând „un semnal puternic în aceste vremuri dificile”.
„Îi urez toate cele bune lui Péter Magyar şi Ungariei”, a declarat şi preşedintele Consiliului European, António Costa, reporterilor, cu ocazia celebrărilor simultane care au marcat Ziua Europei la Bruxelles. „Este un nou capitol în istoria Ungariei şi suntem gata să colaborăm cu noul guvern maghiar”, a spus Costa, citat de POLITICO.
Magyar a promis o resetare a relaţiilor cu Bruxelles-ul pentru a încerca să obţină cei 10 miliarde de euro din fondurile UE îngheţate în ultimii ani ca urmare a regresului în materie de drepturile omului şi stat de drept. Politicianul maghiar de centru-dreapta s-a deplasat la Bruxelles pentru discuţii cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, săptămâna trecută, în timp ce noua administraţie se străduieşte să respecte termenul limită din august pentru a demonstra progrese în materie de reforme, sub riscul de a pierde complet accesul la fonduri.
Partidul Tisza a fost înfiinţat de Magyar în 2020 după ce a părăsit partidul Fidesz al lui Orbán.
Orbán, alături de mulţi dintre principalii săi aliaţi, a declarat că nu îşi va ocupa locul în noul parlament, dar a apărut vineri pe un canal YouTube în limba maghiară pentru a insista că va face faţă oricărei anchete privind conduita sa şi a dat asigurări că nu a făcut nimic ilegal.
Magyar a denunţat corupţia sistemului Orban, care i-a privat pe maghiari de „drumurile, spitalele şi şcolile” de care au nevoie. El a anunţat înfiinţarea unui organism independent însărcinat să „dezvăluie abuzurile comise” în ultimii 20 de ani şi să recupereze sumele deturnate.
Ceremonia de învestire a adus, de asemenea, un omagiu importantei minorităţi rome din ţară şi minorităţilor maghiare care trăiesc în ţările vecine.
„Magyar încearcă să arate că el întruchipează o formă de unitate naţională şi de reconciliere după politica de divizare a lui Orban”, consideră Andrea Virag, directoare de strategie la centrul de reflecţie liberal Republikon.
Magyar a exclus însă colaborarea cu preşedintele Tamas Sulyok, un apropiat al lui Viktor Orban, care a oferit sâmbătă „o cooperare constructivă”. Magyar a cerut însă demisia acestuia şi a „tuturor marionetelor numite de sistemul Orban în posturi-cheie” înainte de 30 mai.
Cu toate acestea, plecarea lui Orbán - care şi-a folosit în mod constant dreptul de veto în cadrul Consiliului European pentru a bloca sprijinul acordat Ucrainei şi a se opune sancţiunilor împotriva Rusiei - survine în momentul în care aliatul său de lungă durată, prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, îşi intensifică sprijinul acordat Kremlinului. Fico a fost singurul lider al UE care a zburat sâmbătă la Moscova pentru o vizită care a coincis cu evenimentele din Ziua Victoriei din Rusia, care au avut loc anul acesta fără obişnuita paradă de tancuri şi lansatoare de rachete, ca urmare a diminuării stocurilor de echipament militar şi a riscului reprezentat de dronele ucrainene.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
