Pe 6 decembrie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai creștinătății, cunoscut în popor drept Moș Nicolae, ocrotitorul copiilor și al celor săraci. În noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii își lustruiesc cu grijă ghetuțele, pe care le lasă la ușă sau la geam, cu speranța că dimineața le vor găsi pline de dulciuri, fructe sau mici cadouri. Pentru cei mai neascultători, Moșul poate lăsa și o nuielușă, ca semn că e timpul să fie mai ascultători.
Cine a fost Sfântul Nicolae, sfântul iubirii și al milosteniei
Sfântul Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, este pomenit de Biserică în fiecare an la 6 decembrie și este cinstit în toată creștinătatea ca „sfânt al iubirii”. A fost un om cu o cultură teologică deosebită, o mare autoritate în domeniu și cu un profil moral exemplar, fiind adesea așezat alături de apostoli.
Personalitatea lui îmbină trei trăsături importante: ascetismul sirian, noblețea romană și inteligența greacă. Pentru bunătatea sa a fost ales arhiereu, iar pentru dreapta credință a fost prins și întemnițat împreună cu alți creștini, primind de la Dumnezeu darul facerii de minuni.
Tradiția Bisericii consemnează că Sfântul Nicolae s-a născut într-o familie înstărită în localitatea Patara, în provincia Lichia, în partea asiatică a Turciei de astăzi. Încă din copilărie s-a remarcat prin purtare aleasă, post și viață duhovnicească intensă. A studiat la cele mai bune școli, iar în bisericile în care intra îi uimea pe toți prin blândețe și noblețe sufletească.
Unchiul său era episcop la Patara, astfel că Nicolae a petrecut o perioadă la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot. După moartea părinților, a renunțat la toată averea moștenită, a împărțit-o săracilor și a plecat în pelerinaj în Țara Sfântă. La întoarcere, a mers la Mănăstirea Sionului, întemeiată de unchiul său, apoi s-a reîntors în cetatea Mira, pentru a trăi între oameni.
După moartea arhiepiscopului Mirei Lichiei, Sfântul Nicolae a fost ales în fruntea acestei eparhii în urma unei minuni. Nu se cunoaște cu exactitate anul trecerii lui la Domnul (se menționează 340 sau 350), însă data este cea pe care o cinstim și astăzi: 6 decembrie.
Minunile Sfântului Nicolae. De ce este considerat ocrotitorul copiilor
Sfântul Nicolae este cunoscut pentru nenumărate minuni legate în special de tineri și de cei aflați în suferință sau nedreptate. Una dintre cele mai cunoscute relatează povestea unui bărbat ajuns sărac, cu trei fete, care riscau să fie oferite spre desfrânare. De fiecare dată când omul se gândea la acest gest disperat, Sfântul Nicolae, episcopul locului, arunca în taină o pungă cu galbeni în curtea lui, pentru ca familia să poată trăi și fetele să fie salvate de la pierzare. Această legendă stă la baza tradiției darurilor lăsate în ghetuțe, în noaptea de Moș Nicolae.
O altă minune consemnată este cea a celor trei tineri voievozi (guvernatori locali) acuzați pe nedrept de complot împotriva împăratului Constantin. Condamnați la moarte, urmau să fie decapitați, însă Sfântul Nicolae i s-a arătat în vis împăratului și i-a spus că sunt nevinovați. Împăratul, înspăimântat de această viziune, i-a eliberat. În aproape toate aceste intervenții, beneficiarii ajutorului sunt tineri, motiv pentru care Sfântul Nicolae este privit ca un mare ajutător al copiilor și al tinerilor.
Sfântul Nicolae este amintit și ca salvator de la foamete al Mirei Lichiei, arătându-se în vis unui negustor italian și îndemnându-l să-și vândă grâul în cetate. De asemenea, tradiția spune că a vindecat mulți bolnavi și demonizați.
Moș Nicolae, începutul iernii și al sărbătorilor de iarnă
În credința populară, de Sfântul Nicolae „începe iarna cu adevărat”. Se spune că în această zi Moșul își scutură barba sură și atunci începe să ningă. Dacă nu ninge, înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit. Imaginea lui Moș Nicolae călare pe un cal alb trimite tot la prima zăpadă a iernii.
Sfântul Nicolae este considerat protector al copiilor, în special al celor săraci, dar și al marinarilor, brutarilor, fetelor nemăritate, orfanilor, văduvelor și al celor acuzați pe nedrept. Este stăpânul apelor, salvează corăbierii de la înec și protejează soldații pe timp de război. În nopțile sfințite de sărbători, când cerurile se deschid, se spune că pentru o clipă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în dreapta Domnului.
În Europa, încă din preajma secolului al XII-lea, ziua de Sfântul Nicolae a devenit nu doar zi a darurilor, ci și un moment al activităților caritabile, în care cei nevoiași sunt ajutați în numele sfântului.
Obiceiuri și tradiții în noaptea de 5 spre 6 decembrie
Tradițiile de Moș Nicolae se concentrează, în principal, în jurul pregătirii ghetelor. Copiii își curăță și își lustruiesc ghetuțele sau cizmele și le lasă la ușă sau la geam, pentru ca Moș Nicolae să le poată umple cu daruri. Dimineața, cei cuminți găsesc dulciuri, fructe, jucării sau chiar bani.
Cei care au fost neascultători pot primi, pe lângă daruri sau în locul lor, o nuielușă. De regulă, nuielușa este din alun sau din măr și simbolizează dreptatea, dar și grija pentru educația copiilor. În tradiția creștină se spune că Sfântul Nicolae, ca ocrotitor al familiei și al copiilor, are dreptul să intervină în educația celor mici și să-i „dojenească” simbolic pe cei care se abat de la calea cea bună. Uneori, nuielușa este decorată cu panglici și păstrată în casă ca talisman împotriva duhurilor rele, iar dacă este pusă în apă și înflorește până la Crăciun, înseamnă că sfântul a mijlocit iertarea copilului.
În unele case, copiii lasă apă și morcovi pentru calul alb al lui Moș Nicolae, ca semn de recunoștință. Alți copii pregătesc și o scrisoare, în care notează dorințele sau mulțumesc pentru darurile din anii trecuți.
Tradiții populare: crenguțele în apă și cetele de feciori
De Sfântul Nicolae, în multe zone din țară oamenii aduc în casă crenguțe de pomi fructiferi pe care le pun în apă, lângă icoane. Dacă aceste crenguțe înfloresc până la sfârșitul anului, noul an va fi roditor și plin de satisfacții.
În mediul rural, ziua de 6 decembrie are și o importantă dimensiune comunitară. Feciorii se organizează în cete și își aleg gazda în casa căreia vor face repetițiile pentru colindele de Crăciun și de Anul Nou. Astfel, sărbătoarea Sfântului Nicolae marchează și începutul pregătirilor pentru marile sărbători de iarnă.
În unele regiuni, fetele nemăritate pun busuioc sub pernă în noaptea de 5 spre 6 decembrie, cu credința că își vor visa viitorul soț, consolidând, și prin acest obicei, legătura Sfântului Nicolae cu iubirea și căsătoria.
Pelerinaje la Bari și Beit-Jala, locuri ale evlaviei pentru Sfântul Nicolae
După aproape un mileniu de la moartea sfântului, în anul 1087, de teama expansiunii musulmane, moaștele sale au fost transferate din Mira Lichiei la Bari, în Italia, unde sunt îngropate într-o criptă situată la circa doi metri sub pământ, pentru a fi ferite de invazii sau profanări. Din acest mormânt izvorăște un lichid incolor, numit Mana sau Santa Mana, asemănat cu o aghiasmă. O dată pe an, episcopul locului extrage, printr-o slujbă specială, această Santa Mana cu o seringă, o amestecă cu apă, o binecuvântează și o împarte credincioșilor.
Bari, oraș situat pe țărmul Mării Adriatice, este astăzi un important centru de pelerinaj, atât pentru italieni, cât și pentru creștinii ortodocși din estul Europei, datorită Catedralei Sfântul Nicolae, construită pentru a adăposti moaștele sfântului.
Un alt loc de mare evlavie este Beit-Jala, lângă Betleem, în Palestina. Aici, Sfântul Nicolae este numit Tatăl Spiritual al locuitorilor, iar aproape fiecare familie creștină are un „Nicola” în familie. Comunitatea creștină din Beit-Jala este continuă de aproape 2000 de ani, iar Sfântul Nicolae este patronul creștinilor din oraș, sfântul protector al localității.
Sărbătoarea de Sfântul Nicolae îmbină, astfel, tradițiile religioase, legendele, obiceiurile populare și bucuria copiilor care își pregătesc ghetuțele, marcând, simbolic, începutul iernii și al sezonului festiv.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
