A treia zi de Paște, cunoscută în tradiția populară drept Marțea Albă sau Marțea Luminată, nu este doar o continuare a sărbătorii, ci o zi cu semnificații și obiceiuri bine conturate în cultura românească.
Deși mai discret sărbătorită decât primele două zile, a treia zi de Paște păstrează tradiții vechi, diferite de la o regiune la alta, dar unite de același spirit, bucuria Învierii și comuniunea dintre oameni.
Citește și: Săptămâna Luminată 2026. Când se spală rufe. Ce alte tradiții sunt în fiecare zi
De ce a treia zi de Paște se numește Marțea Albă
Denumirea de „Marțea Albă” vine din simbolistica întregii Săptămâni Luminate, perioada de după Paște în care totul este asociat cu lumina, curățenia spirituală și renașterea.
În trecut, cei botezați în noaptea de Paște erau numiți „luminați”, iar hainele albe purtate în această perioadă au dus, în timp, la asocierea cu termenul „alb”. Astfel, numele reflectă ideea de puritate și nou început.
În calendarul ortodox, această zi este marcată cu cruce roșie și face parte din perioada în care slujbele au o rânduială specială, iar bucuria Învierii continuă fără întrerupere.
Citește și: Cum păstrezi corect mâncarea de Paște. Greșelile care îți pot strica preparatele în doar câteva ore
Tradiții din diferite zone ale României
Una dintre cele mai răspândite tradiții din Marțea Albă este întoarcerea vizitelor. Dacă în prima zi de Paște oamenii primesc oaspeți, în această zi merg ei în vizită, obicei cunoscut în popor drept „umblatul cu pasca”. În Moldova, acest obicei este păstrat cu sfințenie. Finii merg la nași cu daruri tradiționale, precum pască și colaci, iar relațiile de familie sunt consolidate prin aceste gesturi simbolice.
Există obiceiul de a împărți mâncare. Femeile dau de pomană pască și vin roșu în memoria celor decedați, un gest care îmbină tradiția creștină cu cea populară.
În unele zone, există chiar reguli legate de ciocnitul ouălor. Dacă în zilele anterioare există anumite formule, în Marțea Albă este permisă ciocnirea „dos cu dos” sau „coastă cu coastă” (părțile laterale), semn că perioada festivă continuă într-un mod mai relaxat.
Un obicei mai puțin cunoscut spune că firimiturile rămase de la masa de Paște erau strânse și îngropate în această zi, pentru a aduce noroc și belșug în gospodărie.
Obiceiuri religioase mai puțin știute
Dincolo de tradițiile populare, Marțea Albă are și o dimensiune liturgică importantă. În această zi are loc, în unele biserici, sfărâmarea Sfântului Agneț, pâinea sfințită în Joia Mare, folosită ulterior pentru împărtășirea bolnavilor.
Slujbele din această perioadă sunt diferite de restul anului. Ușile altarului rămân deschise, iar cântările pascale sunt prezente constant, subliniind ideea că bucuria Învierii nu s-a încheiat.
Ce NU se face în Marțea Luminată
În tradiția populară, această zi este considerată nelucrătoare. Nu se spală rufe, nu se face curățenie și nu se desfășoară activități gospodărești importante.
Se spune că cei care nu respectă această zi pot avea ghinion sau un an mai greu, motiv pentru care, mai ales la sate, aceste obiceiuri sunt respectate și astăzi.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
