Pe 21 mai, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, marcată cu cruce roșie. Circa 1,8 milioane de români își serbează onomastica în această zi, însă dincolo de petreceri și urări, sărbătoarea este înconjurată de numeroase tradiții, credințe și obiceiuri vechi, păstrate mai ales în satele românești.
Cine au fost Sfinții Constantin și Elena
Sfântul Constantin cel Mare a fost primul împărat roman care a acordat libertate creștinismului, prin Edictul de la Milano din anul 313. Tot lui i se atribuie convocarea primului Sinod Ecumenic de la Niceea.
Mama sa, împărăteasa Elena, este cunoscută pentru faptul că ar fi descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos, în timpul unui pelerinaj la Ierusalim.
Din acest motiv, cei doi sunt considerați „întocmai cu Apostolii” și ocupă un loc special în tradiția ortodoxă.
Tradiții și obiceiuri respectate pe 21 mai, de Sfinții Constantin și Elena
În credința populară românească, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena marchează un moment important al trecerii spre vara adevărată. În multe zone ale țării se spune că în această zi păsările își învață puii să zboare, iar natura intră într-o nouă etapă de rod și belșug.
Tot acum, ciobanii decid cine le va fi baci la stână și se fac ultimele înțelegeri pentru perioada pășunatului.
În satele românești, ziua era considerată una cu putere protectoare împotriva spiritelor rele și a pagubelor.
- În unele regiuni, oamenii aprindeau focuri în curți sau la marginea satului pentru a alunga duhurile rele și pentru a feri gospodăriile de necazuri și boli. Fumul era considerat purificator și protector pentru oameni, animale și recolte.
- Fiind sărbătoare cu cruce roșie, tradiția spune că nu este bine să se muncească la câmp sau în gospodărie. Se credea că cei care lucrează pământul în această zi pot atrage pagube asupra recoltelor sau pot avea parte de boli și ghinion.
- Se dau de pomană colaci și mâncare. Mulți credincioși împart colaci, fructe, lapte sau preparate gătite în memoria celor adormiți. În unele zone, se duc la biserică pâine și flori de câmp pentru a fi sfințite.
- Ramurile verzi aduc noroc. O tradiție mai puțin cunoscută spune că ramurile verzi de nuc, tei sau paltin puse la porți și ferestre în această zi ar proteja casa de rele și de furtuni.
- Potrivit tradiției populare, este bine: să mergi la biserică și să te rogi pentru sănătate și liniște în familie; să eviți certurile și vorbele grele; să petreci timp cu cei dragi; să faci gesturi de generozitate și milostenie.
Pentru mulți români, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena rămâne una dintre cele mai importante zile din luna mai, un amestec de credință, tradiții vechi și bucuria de a-i celebra pe cei care poartă aceste nume.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
