Pe 29 august, creștinii prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante și sobre sărbători de la sfârșitul verii. Este o zi de post, rugăciune și reculegere, dar în tradiția populară românească în jurul ei s-au adunat, de-a lungul timpului, numeroase obiceiuri și superstiții. Se spune că nu se taie alimente cu cuțitul, că pâinea se rupe cu mâna și că trebuie evitate fructele și legumele rotunde sau vinul roșu. Câte dintre aceste obiceiuri au însă legătură cu Biserica și care este, de fapt, semnificația zilei de 29 august?
Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este pomenită în fiecare an pe 29 august și reprezintă amintirea morții martirice a celui care a pregătit venirea lui Iisus Hristos și L-a botezat în apele Iordanului. Biserica Ortodoxă a rânduit ca 29 august să fie zi de post, sărbătoarea fiind una de întristare și reculegere. Sfântul Ioan Botezătorul este considerat ultimul mare proroc al Vechiului Testament, iar mesajul central al propovăduirii sale a fost pocăința și îndreptarea vieții.
De ce a fost tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul
Povestea martiriului său este una dintre cele mai dramatice relatări biblice. Ioan Botezătorul îl mustrase public pe Irod Antipa pentru relația sa cu Irodiada, soția fratelui său, Filip. „Nu ți se cade să ții pe femeia fratelui tău”, este mustrarea atribuită Sfântului Ioan în Evanghelia după Marcu.
Irod a poruncit ca Ioan să fie întemnițat, însă momentul care avea să-i hotărască soarta s-a petrecut la un ospăț organizat cu ocazia zilei de naștere a conducătorului. Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat în fața lui Irod și a invitaților săi, iar acesta, impresionat, i-a promis că îi va oferi ceea ce își dorește. La îndemnul mamei sale, tânăra a cerut capul lui Ioan Botezătorul. Deși s-a tulburat la auzul cererii, Irod a decis să-și respecte promisiunea și a poruncit decapitarea lui Ioan. Capul acestuia a fost adus pe o tipsie.
Tocmai ospățul care precedă moartea Sfântului Ioan explică și una dintre semnificațiile postului din 29 august.
De ce se ține post pe 29 august
Spre deosebire de numeroase tradiții populare asociate zilei, postul nu este o superstiție, ci face parte din rânduiala bisericească.
Patriarhul Daniel a explicat că această sărbătoare este cinstită prin rugăciune și post inclusiv pentru a aminti consecințele pierderii cumpătării. El a arătat că „beția și starea de îmbuibare” îi pot determina pe oameni să ia hotărâri nechibzuite și chiar criminale, oferind drept exemplu tocmai comportamentul lui Irod Antipa.
Postul amintește, totodată, de viața ascetică dusă de Sfântul Ioan Botezătorul, cunoscut pentru traiul său auster. Dincolo de abținerea de la anumite alimente, semnificația religioasă a zilei este legată de cumpătare, rugăciune, pocăință și reflecție.
Ce nu se face pe 29 august, potrivit tradiției populare
De-a lungul timpului, în satele românești au apărut numeroase credințe legate de această sărbătoare. Una dintre cele mai cunoscute spune că pe 29 august nu se folosește cuțitul pentru tăierea alimentelor. În unele comunități, pâinea și celelalte alimente erau rupte cu mâna, gestul fiind pus în legătură simbolică cu modul în care a murit Sfântul Ioan.
Tot din același registru vine și obiceiul de a evita alimentele rotunde. În credința populară, pepenele și alte fructe sau legume cu formă rotundă nu erau tăiate și consumate, deoarece forma lor era asociată simbolic cu un cap.
Este important însă de precizat că aceste interdicții nu sunt reguli ale Bisericii. Sursele bisericești subliniază că ele aparțin tradiției populare și nu au fundament în Sfânta Scriptură sau în Sfânta Tradiție.
De ce nu se mănâncă struguri și nu se bea vin roșu
O altă credință populară asociată zilei de 29 august se referă la struguri și vin. În unele tradiții, oamenii evitau să mănânce struguri și să bea vin, acestea fiind asociate simbolic cu sângele și, implicit, cu martiriul Sfântului Ioan Botezătorul. Agerpres consemnează această credință în documentarea referitoare la obiceiurile populare ale lunii august.
Și în acest caz vorbim însă despre o tradiție populară, nu despre o interdicție religioasă. Cu alte cuvinte, ideea că pe 29 august „este păcat să tai un pepene” sau să folosești un cuțit nu trebuie prezentată drept poruncă a Bisericii.
„Crucea Mică” și postul „de la Cruce până la Cruce”
În tradiția populară, sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul mai era cunoscută în unele zone drept „Crucea Mică”.
De aici provine și un obicei mai puțin cunoscut astăzi. În anumite comunități rurale exista un post popular care începea pe 29 august și se încheia pe 14 septembrie, de Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătoare numită și „Crucea Mare”.
Perioada era cunoscută drept postul „de la Cruce până la Cruce” și era asociată, în credința populară, cu purificarea și ispășirea unor păcate grave. Acest post suplimentar nu este însă consemnat în calendarul creștin drept o perioadă obligatorie de post, fiind un obicei popular.
Ce este bine să faci pe 29 august
Din perspectiva Bisericii, accentul zilei nu cade pe teama că încălcarea unei superstiții ar putea aduce ghinion, ci pe semnificația spirituală a sărbătorii.
Ziua de 29 august este una dedicată postului, rugăciunii, pocăinței și cumpătării. Martiriul Sfântului Ioan amintește de curajul de a spune adevărul chiar și atunci când acest lucru are consecințe și de refuzul de a face compromisuri în fața nedreptății.
Sfântul Ioan l-a confruntat pe Irod tocmai pentru că acesta încălcase legea morală, iar poziția sa i-a adus în cele din urmă moartea. Basilica amintește că predicile sale îndemnau la pocăință, dreptate, cinste și îndreptarea moravurilor.
Astfel, dincolo de numeroasele superstiții care au supraviețuit în cultura populară, mesajul religios al zilei de 29 august este unul despre cumpătare, adevăr, curaj și asumarea credinței.
Este sau nu bine să spui „La mulți ani” celor care poartă numele Ioan?
O întrebare care reapare în fiecare an este dacă persoanele care poartă numele Ioan, Ioana sau derivate ale acestora își sărbătoresc onomastica pe 29 august.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este însă o zi de comemorare a martiriului, cu caracter de reculegere și post, nu sărbătoarea principală asociată onomasticii celor care îi poartă numele. În tradiția românească, Sfântul Ioan este sărbătorit în mod special pe 7 ianuarie, la Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
Prin urmare, 29 august nu are caracterul festiv pe care îl are ziua de 7 ianuarie.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
