Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că a considerat vizitele trimisilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la Moscova, dar nu şi la Kiev, ”lipsite de respect”, transmite BBC.
Cei doi au vizitat capitala Rusiei la sfârşitul anului trecut, pe măsură ce discuţiile de încetare a focului menite să pună capăt războiului din Ucraina au luat avânt, şi din nou în ianuarie.
Witkoff, care a fost la Moscova de opt ori, s-a întâlnit cu Vladimir Putin în numeroase ocazii.
Totuşi, nici el, nici Kushner nu au vizitat vreodată Kievul în calitate oficială.
”Este lipsit de respect să vină la Moscova şi nu la Kiev, este pur şi simplu lipsit de respect”, a declarat Zelenski, într-un interviu acordat unei publicaţii ucrainene.
”Înţeleg că avem o logistică complexă... Dacă nu vor, ne putem întâlni în alte ţări”, a adăugat el.
Witkoff, un fost magnat imobiliar, este trimisul special al lui Donald Trump, iar Kushner este ginerele preşedintelui SUA.
La începutul lunii aprilie, Zelenski a declarat că cei doi plănuiau să viziteze Ucraina, dar această călătorie nu s-a concretizat niciodată în contextul războiului dintre SUA, Israel şi Iran.
Ultimul summit trilateral dintre Rusia, SUA şi Ucraina a avut loc la mijlocul lunii februarie.
Mai puţin de două săptămâni mai târziu, SUA şi Israelul au început să atace Iranul, iar atenţia s-a mutat de la încheierea războiului din Ucraina, care face ravagii de mai bine de patru ani.
Witkoff şi Kushner fac parte din echipa de negociatori a SUA care călătoreşte în Pakistan pentru discuţii de încetare a focului cu Iranul, iar Zelenski a recunoscut că atenţia SUA era concentrată asupra Orientului Mijlociu
”Dar... în orice caz, pentru noi este important să continuăm cooperarea cu americanii”, a adăugat el.
Discuţiile de încetare a focului au prins avânt în toamna anului 2025, când a ieşit la iveală că oficiali ruşi şi americani lucrau la un plan de încheiere a războiului din Ucraina, care părea să includă mai mulţi termeni nefavorabili Kievului.
Ucraina a insistat să se implice în discuţii, iar mai multe întâlniri şi summituri au urmat.
Până în februarie, atât Moscova, cât şi Kievul au declarat că au ajuns la un acord cu privire la unele ”chestiuni militare”, inclusiv amplasarea liniei frontului şi monitorizarea încetării focului, potrivit News.ro.
Alte probleme rămân nerezolvate, inclusiv cererea Ucrainei ca Rusia să-i returneze pe copiii ucraineni pe care i-a deportat cu forţa de la începutul războiului şi insistenţa Moscovei asupra unei ”schimbări de regim” la Kiev.
Dar problema cheie este statutul regiunii Donbas din estul Ucrainei. Cererea Moscovei de teritoriu ucrainean suveran în schimbul încetării războiului este inacceptabilă pentru Kiev şi niciuna dintre părţi nu este dispusă să cedeze - lăsând discuţiile într-un impas.
”Căutăm un compromis între două poziţii complet polare”, a declarat în februarie Kyrylo Budanov, şeful de cabinet al lui Zelenski.
”Încă nu l-am găsit”, a adăugat el.
În cele din urmă, afirmă el, atât Kievul, cât şi Moscova ”vor trebui să recunoască unul din două lucruri: fie găsim o soluţie şi punem capăt acestui război, fie ne asumăm cu toţii în mod egal responsabilitatea de a recunoaşte că nu am găsit o soluţie şi continuăm să ne ucidem unii pe alţii - lucru pe care îl facem destul de eficient şi profesional”.
Războiul, care a început odată cu lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, este o realitate cotidiană pentru ucraineni de peste patru ani.
Porţiuni întinse din estul Ucrainei se află sub control rusesc, iar trupele Kievului şi Moscovei continuă să se angajeze în luptă directă pe o linie lungă a frontului care se întinde de la Luhansk, în nord-est, până la Herson, în sud.
Oraşe din Ucraina sunt supuse unor atacuri aeriene regulate, Rusia folosind sute de drone şi rachete care ucid civili şi deteriorează infrastructura.
Într-o noapte a săptămânii trecute, Rusia a lansat peste 700 de drone şi rachete în valuri multiple, ucigând cel puţin 18 persoane.
Între timp, Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruseşti cu drone cu rază lungă de acţiune, lovind porturi, fabrici, depozite şi terminale petroliere aflate departe pe teritoriul rus.
Conform calculelor Reuters, cel puţin 20% din capacitatea totală de export a Rusiei era nefuncţională la începutul lunii aprilie, în urma atacurilor, însă criza energetică cauzată de războiul cu Iranul a dus până acum la câştiguri financiare pentru Rusia, deoarece aceasta şi-a sporit veniturile din petrol, deşi PIB-ul ţării continuă să scadă.
Deşi o mare parte din UE a renunţat la petrolul rusesc, Ungaria şi Slovacia îl cumpără în continuare, pompat prin teritoriul ucrainean prin conducta Drujba din epoca sovietică.
Drujba a fost închisă la începutul acestui an, după ce Ucraina a declarat că infrastructura a fost deteriorată în urma unui atac rusesc din ianuarie.
Întreruperea l-a determinat pe premierul ungar Viktor Orbán să blocheze un împrumut de 90 de miliarde de euro (78 de miliarde de lire sterline) din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, dar marţi Zelenski a declarat că conducta a fost reparată.
Ţările UE ar putea da undă verde împrumutului mult necesar Ucrainei miercuri, dacă Ungaria îşi ridică veto-ul.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
