Pronunţarea unei soluţii în cazul legii pensiilor magistraţilor, după patru amânări, la şedinţa de miercuri a Curţii Constituţionale, este incertă în condiţiile în care, pe de o parte, judecătorul Gheorghe Stan ar fi intrat în concediu paternal, iar pe de altă parte, pentru că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat marţi CCR să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, considerând că legea mult discutată ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de pensii de serviciu şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.
În plus, tot miercuri, Curtea de Apel Bucureşti ar urma să dea o soluţie în cazul cererilor de suspendare a judecătorilor Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc, depuse de Silvia Uscov.
Potrivit unor surse judiciare, judecătorul Gheorghe Stan ar fi făcut cerere de concediu paternal începând de luni, aşa încât prezenţa lui la şedinţa de miercuri a CCR este puţin probabilă. Există însă posibilitatea, susţin sursele citate, ca magistratul să-şi anuleze concediul pentru a putea participa la această şedinţă la care, teoretic, fiind vorba despre deliberări, este necesară prezenţa tuturor celor nouă judecători care au fost prezenţi la începutul dezbaterilor.
Pe de altă parte, conform aceloraşi surse, chiar şi în absenţa lui Stan, ar exista posibilitatea reluării dezbaterilor, dacă se întruneşte cvorumul de prezenţă de minimum şase judecători, cu atât mai mult cu cât la şedinţa precendentă, din 16 ianuarie, s-au întrerupt deliberările pentru „o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei” şi a expertizei contabile depuse în ziua precedentă de ICCJ, autorul sesizării.
De asemenea, la şedinţa de miercuri, judecătorii CCR ar trebui să discute şi despre solicitarea ICCJ de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene considerând că legea privind pensiile de servicu ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de pensii de serviciu şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”, ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă” şi ar institui „un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”.
Potrivit ICCJ, legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, întrucât nu ar respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, relatează News.ro.
Miercuri, 11 februarie, CCR urma să ia o decizie, după patru amânări, în decurs de aproape două luni, în privinţa constituţionalităţii Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promovată de Guvernul Bolojan, care prevede reducerea pensiilor magistraţilor şi mărirea vârstei de pensionare. Legea a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Conform legii, ca să poată delibera, la şedinţa de miercuri de la CCR ar trebui să fie prezenţi toţi cei nouă judecători constituţionali care au participat la începutul dezbaterilor.
Legislaţia română în vigoare prevede un concediu paternal de 10 zile lucrătoare acordate tatălui angajat, în primele opt săptămâni de la naşterea copilului. Conform legii, această perioadă poate fi prelungită cu cinci zile, deci un total de 15 zile lucrătoare, dacă tatăl obţine un atestat de absolvire a unui curs de puericultură.
În 16 ianuarie, CCR a amânat, pentru a patra oară, pronunţarea în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor şi a stabilit un nou termen pentru 11 februarie.
Judecătorii au luat această decizie ca urmare a cererii de întrerupere a deliberărilor pentru studierea problemelor ce formează obiectul cauzei şi a expertizei contabile. La şedinţa din 16 ianuarie au fost prezenţi toţi cei nouă judecători ai CCR, inclusiv Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc, contestaţi la Curtea de Apel Bucureşti (CAB).
Tot miercuri, la CAB este programată să înceapă la ora 9.00, cu o oră înaintea celei de la CCR, şedinţa în care instanţa ar urma să ia o decizie în privinţa cererilor de suspendare a actelor prin care judecătorii Dragoş şi Busuioc au fost numiţi judecători la CCR, depuse de avocata Silvia Uscov.
Marţi, 10 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată o altă cerere de suspendare a decretului semnat de Nicuşor Dan privind numirea lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător al CCR, depusă de aceeaşi avocată în 12 ianuarie. Pentru cererea de anulare a documentului, instanţa urmează să stabilească un alt termen.
Totodată, CAB a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, făcută de avocaţii Preşedinţiei, judecătorii constituţionali fiind solicitaţi să clarifice sintagma „activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”, referitoare la condiţiile de vechime pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii CCR. Curtea de Apel a respins alte excepţii ridicate în proces.
La termenul din 29 decembrie 2025, când Simina Tănăsescu a anunţat că şi-a anulat concediul pentru a fi prezentă, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze.
Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”. În fapt, aceştia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.
În 15 ianuarie 2026, cu o zi înaintea celei în care CCR era aşteptată să ia o decizie în cauză, ICCJ a anunţat că depune la CCR o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condiţiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât cea pe contributivitate.
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis preşedinelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor în care o informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, preciza prim-ministrul în scrisoare.
Ulterior, preşedintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
Luni seară, Ilie Bolojan a adus lămuriri despre scrisoarea adresată CCR, precizând că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a judecătorilor „să dea o sentinţă sau alta”, ci i s-a părut „de bun simţ să se ştie aceste lucruri”, în condiţiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
