Curtea Constituțională a României a respins miercuri, 18 februarie 2026, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și a stabilit că actul normativ este constituțional, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.
Şedinţa a început miercuri, 18 februarie 2026, la ora 11.30, cu o întârziere de o jumătate de oră faţă de cea anunţată iniţial şi la ea au fost prezenţi toţi cei nouă judecători constituţionali, inclusiv Gheorghe Stan, a cărui prezenţă era incertă în condiţiile în care magistratul ar fi încă în perioada de concediu parental.
Decizie luată după cinci amânări
În 11 februarie, CCR a amânat pentru a cincea oară luarea unei decizii în acest dosar, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse în ziua precedentă de autorul sesizării. În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiţie, considerând că, printre altele, legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de astfel de pensii, ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor” şi ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă”.
Deşi prezenţa lui Gheorghe Stan la şedinţa respectivă era incertă întrucât ar fi intrat în concediu paternal pentru cel puţin zece zile, judecătorul a venit la şedinţă, aşa încât la deliberări au fost prezenţi toţi cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale. Şi la şedinţa de miercuri, 18 februarie, prezenţa lui Stan este sub semnul întrebării, în condiţiile în care acesta nu şi-ar fi încheiat concediul, însă acesta a fost prezent.
Scrisoarea lui Bolojan către CCR
Cu aproape două săptămâni în urmă, premierul Ilie Bolojan a trimis preşedintelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor în care informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.
Ulterior, preşedintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
Ilie Bolojan a precizat că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a spus judecătorilor „să dea o sentinţă sau alta”, ci i s-a părut „de bun simţ să se ştie aceste lucruri”, în condiţiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.
Guvernul Bolojan și-a asumat în decembrie 2025 răspunderea în Parlamentul pentru proiectul pensiilor magistraților. Ce presupune legea
În 2 decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, însă ulterior Înalta Curte a sesizat CCR în legătură cu neconstituţionalitatea legii, menționează News.ro.
Legea măreşte treptat vârsta de pensionare pentru magistraţi până la 65 de ani similar sistemului public de pensii şi introduce etapizat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilită pensia de serviciu şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona. Magistraţii instanţei supreme susţineau că legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional. Ei mai spuneau că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
