Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus joi „testarea” lui Vladimir Putin pentru a determina dacă „doreşte pacea în Ucraina”, prin stabilirea unui plan susţinut de Statele Unite şi Europa, după ce Kievul a înaintat Washingtonului o nouă versiune pentru a pune capăt războiului, relatează Le Figaro.
„Dacă cred că Statele Unite şi Europa vor reuşi să ajungă la un acord în privinţa Ucrainei? Da, sunt convins de asta”, a declarat secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, în cadrul unei dezbateri la Berlin. „Dacă sunt sigur că ruşii vor accepta? Nu ştiu. Acesta este testul”, a adăugat el, spunând că în felul acesta se va vedea dacă Putin „este serios”.
El a avertizat, de asemenea, încă o dată, că liderul rus nu se va opri la Ucraina, dacă europenii nu vor investi masiv în apărarea lor. „Dacă vă place limba germană şi nu doriţi să vorbiţi rusa, este esenţial să investiţi masiv în apărare, este o condiţie sine qua non, pentru că altfel (Putin) nu se va opri la Ucraina”, a transmis Mark Rutte audienţei de la Berlin.
Dacă Ucraina s-ar afla „sub jugul ocupaţiei ruse”, acest lucru ar costa foarte mult statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, o organizaţie care ar trebui atunci „să-şi mărească considerabil prezenţa militară de-a lungul flancului său estic”, a subliniat Mark Rutte.
Într-un discurs pronunţat înaintea dezbaterii organizate de Conferinţa de Securitate de la München, fostul prim-ministru olandez a reproşat Beijingului că este „salvarea” Rusiei. „Fără sprijinul Chinei, Rusia nu ar putea continua acest război. De exemplu, aproximativ 80 % din componentele electronice esenţiale ale dronelor ruseşti şi ale altor sisteme sunt fabricate în China”, a spus el.
China, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Rusiei, revendică o anumită neutralitate în conflictul din Ucraina, dar s-a abţinut să condamne invazia rusă şi, de la declanşarea acesteia, şi-a aprofundat relaţiile cu Moscova.
La ultimul summit NATO de la Haga, de la sfârşitul lunii iunie, ţările membre au promis că vor aloca până în 2035 5% din PIB-ul lor (cel puţin 3,5% pentru cheltuieli strict militare şi 1,5% pentru cheltuieli legate de securitate). Donald Trump a exercitat o presiune considerabilă asupra Europei pentru ca aceasta să cheltuiască mai mult pentru propria securitate, acuzând-o că a profitat timp de decenii de generozitatea americană.
NATO solicită „testarea” lui Putin pentru a vedea „dacă doreşte pacea în Ucraina”
Şeful NATO a solicitat joi „testarea” lui Vladimir Putin pentru a determina dacă „doreşte pacea în Ucraina”, prin stabilirea unui plan susţinut de Statele Unite şi Europa, după ce Kievul a înaintat Washingtonului o nouă versiune pentru a pune capăt războiului.
„Cred că Statele Unite şi Europa vor reuşi să ajungă la un acord în privinţa Ucrainei? Da, sunt convins de asta”, a declarat secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, în cadrul unei dezbateri la Berlin. „Sunt sigur că ruşii vor accepta? Nu ştiu. Acesta este testul”, a adăugat el, solicitând să se vadă dacă Putin „este serios”, potrivit News.ro.
El a considerat, de asemenea, încă o dată că preşedintele rus nu se va opri la Ucraina dacă europenii nu vor investi masiv în apărarea lor. „Dacă vă place limba germană şi nu doriţi să vorbiţi rusa, este esenţial să investiţi masiv în apărare, este o condiţie sine qua non, pentru că altfel (Putin) nu se va opri la Ucraina”, a insistat Mark Rutte.
Într-un discurs pronunţat înaintea dezbaterii organizate de Conferinţa de securitate de la München, fostul prim-ministru olandez a reproşat Beijingului că este „salvarea” Rusiei.
„Fără sprijinul Chinei, Rusia nu ar putea continua acest război. De exemplu, aproximativ 80 % din componentele electronice esenţiale (prezente la bord) ale dronelor ruseşti şi ale altor sisteme sunt fabricate în China”, a spus el. Această ţară, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Rusiei, revendică o anumită neutralitate în conflictul din Ucraina, dar s-a abţinut să condamne invazia rusă şi, de la declanşarea acesteia, şi-a aprofundat relaţiile cu Moscova.
În plus, pentru Mark Rutte, dacă Ucraina s-ar afla „sub jugul ocupaţiei ruse”, acest lucru ar costa foarte mult statele membre ale Alianţei Atlantice, o organizaţie care ar trebui atunci „să-şi mărească considerabil prezenţa militară de-a lungul flancului său estic”.
La ultimul summit NATO de la Haga, de la sfârşitul lunii iunie, ţările membre au promis că vor aloca până în 2035 5% din PIB-ul lor (cel puţin 3,5% pentru cheltuieli strict militare şi 1,5% pentru cheltuieli legate de securitate). Statele Unite ale lui Donald Trump au exercitat o presiune considerabilă asupra Europei pentru ca aceasta să cheltuiască mai mult pentru propria securitate, acuzând-o că a profitat timp de decenii de generozitatea americană.
Citește și: Mark Rutte, secretarul general al NATO: Suntem următoarea ţintă a Rusiei
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
