Evaluarea bunei reputaţii morale şi profesionale privind numirea fostului deputat PSD Florin Iordache - artizan al modificării legilor justiției și al celebrei Ordonanțe 13 - în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ revine în mod exclusiv Parlamentului, iar Curtea Constituţională nu se poate erija în controlorul deciziei Legislativului, scrie HotNews. Astfel motivează CCR decizia din 18 noiembrie, când a respins sesizările PNL şi USR privind numirea lui Iordache la șefia Consiliului Legislativ.
Argumentele aduse de CCR, conform HotNews:
- Numirea unei persoane la conducerea Consiliului Legislativ se face în baza unor condiţii subiective, printre care şi buna reputaţie, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului.
- Curtea constată că Legea nr. 73/1993 reglementează atât condiţii obiective, cât şi subiective pentru numirea în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ. Condiţia bunei reputaţii profesionale face parte dintre cele subiective, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale.
- În acest caz, Curtea nu se poate erija în controlorul deciziei Parlamentului, care, în situaţia dată, a considerat că această condiţie este îndeplinită.
- Consacrarea caracterului dihotomic al condiţiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, şi anume condiţii obiective şi condiţii subiective, are drept consecinţă doar admisibilitatea unui control efectuat de instanţa constituţională exclusiv în ceea ce priveşte condiţiile obiective.
- Curtea Constituţională nu poate analiza şi cenzura opţiunea Camerei Deputaţilor prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a numi o persoană într-o funcţie publică.
- Decizia de numire în funcţia de demnitate publică aparţine în exclusivitate titularilor prevăzuţi de Constituţie şi implică o apreciere subiectivă, întemeiată pe informaţiile care sunt evaluate în mod personal, de către fiecare deputat sau senator, prin acordarea votului în cadrul deciziei colective a fiecărei Camere a Parlamentului, respectiv de către preşedintele României, care manifestă o opţiune personală, în cadrul unei decizii individuale.
- Odată adoptate aceste decizii, opţiunea fiecărui for decident este asumată în plan instituţional şi politic, răspunderea pentru alegerea realizată fiind circumscrisă acestui cadru.
- Prin urmare, Curtea nu are competenţa să verifice îndeplinirea condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie profesională, această competenţă exclusivă şi discreţionară revenind Parlamentului. Aceleaşi consideraţii sunt valabile şi în privinţa condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie morală.
În 20 octombrie, senatorii și deputații au numit, în ședință de plen comun, o nouă conducere a Consiliului Legislativ. Cu 185 de voturi pentru, Florin Iordache a fost ales președinte al instituției, iar senatorul USR George Edward Dircă a devenit preşedinte al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare. Augustin Zegrean, susținut de PNL pentru acest post, a obținut doar 41 de voturi.
Decizia a fost atacată de către PNL și USR la Curtea Constituțională. În sesizarea trimisă Curții, PNL arăta că hotărârea Parlamentului încalcă principiul legalităţii, prevăzut de Constituţie.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
