Curtea de Apel Bucureşti a decis, marţi, să retrimită la DIICOT dosarul în care fraţii Tate sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi viol în formă continuată şi a hotărât excluderea mai multor probe şi declaraţii din dosar, iar decizia magistraţilor este definitivă. Avocaţii fraţilor Tate consideră că se face dreptate şi este un pas către exonerarea acestora.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, marţi, să admită contestaţiile formulate de fraţii Tate, dar şi de Georgiana-Manuela Naghel şi Alexandra-Luana Radu împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti din luna aprilie a acestui an.
”Admite excepţia invocată din oficiu de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti. Admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de contestatorii inculpaţi Tate III Emory Andrew, Tate Tristan, Naghel Georgiana-Manuela şi Radu Alexandra-Luana. Constată neregularitatea rechizitoriului rechizitoriul nr. 1305/D/P/2022 din data de 15.06.2023 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie – DIICOT – Structura Centrală prin care contestatorii-inculpaţi Tate III Emory Andrew, Tate Tristan, Naghel Georgiana-Manuela şi Radu Alexandra-Luana au fost trimişi în judecată”, se arată în minuta instanţei, potrivit News.ro.
Magistraţii au constatat mai multe probleme, printre care ”modalitatea de prezentare a situaţiei de fapt şi de descriere a elementelor constitutive în cazul infracţiunii de trafic de persoane comisă de contestatoarele Radu Luana şi Naghel Georgiana- Manuela; încălcarea dreptului la apărare al inculpatului Tate III Emory Andrew raportat modalitatea de aducere la cunoştinţă a acuzaţiei de trafic de persoane cu privire la persoana vătămată Christiana Bourne; neindicarea sumelor cu privire la care se impune a se dispune confiscarea specială”.
De asemenea, magistraţii au mai constatat nulitatea relativă a încheierii de şedinţă a judecătorului de la Tribunalul Bucureşti, din 14 aprilie 2022 şi au dispus excluderea declaraţiilor date de două persoane în procedura audierii anticipate.
Totodată, instanţa a mai dispus excluderea declaraţiilor date în calitate de martori de fraţii Tate.
”În conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curţii Constituţionale, dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă şi eliminarea redării conţinutului acestor mijloace de probă din actele procedurale existente la dosarul de urmărire penală”, a mai precizat sursa citată.
Curtea de Apel Bucureşti a mai hotărât ca această măsură să fie dusă de către Parchetul Înalta Curte de Casaţie – DIICOT – Structura Centrală, căruia i se trimite dosarul de urmărire penală ulterior finalizării procedurii de cameră preliminară.
Astfel, procurorii DIICOT au termen cinci zile pentru a preciza dacă menţin dispoziţia de trimitere în judecată a fraţilor Tate sau solicită restituirea cauzei.
”Stabileşte termen la 10 decembrie 2024 ora 13: 00 pentru când se vor cita inculpaţii, intimatele- părţi civile şi intimatele-persoane interesate şi se vor încunoştinţa apărătorii aleşi şi apărătorii din oficiu”, mai precizează minuta.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.
Echipa de avocaţi a fraţilor Tate a declarat că decizia Curţii de Apel Bucureşti este o victorie monumentală pentru clienţii lor.
”Aceasta este o victorie monumentală pentru clienţii noştri, care şi-au menţinut nevinovăţia de la început. Decizia instanţei de a exclude probele cheie şi de a solicita rectificarea rechizitoriului demonstrează lipsa unor acuzaţii fundamentate împotriva lor. Se face dreptate, iar acesta este un pas esenţial către exonerarea lor”, a declarat Eugen Vidineac, avocat principal.
Apărătorii fraţilor Tate au adăugat că ”această decizie scoate în evidenţă slăbiciunile semnificative din dosarul acuzării şi validează poziţia inculpaţilor, conform căreia acuzaţiile sunt nefondate”.
De asemenea, reprezentanţii fraţilor Tate consideră că ”decizia nu doar sprijină afirmaţiile de nevinovăţie ale inculpaţilor, ci şi subliniază importanţa respectării drepturilor legale şi constituţionale, asigurând un proces judiciar echitabil şi transparent”.
Fraţii Tate se angajează să coopereze pe deplin cu procesul judiciar, în timp ce continuă să lupte pentru exonerare.
Tribunalul Bucureşti a dispus, în aprilie 2024, începerea procesului în dosarul în care fraţii Andrew şi Tristan Tate sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi viol în formă continuată, judecătorul de cameră preliminară constatând legalitatea rechizitoriului şi respingând mai multe cereri şi excepţii formulate de cei doi fraţi. Încheierea a fost contestată de fraţii Tate, au transmis reprezentanţii acestora.
Procurorii DIICOT au finalizat ancheta şi au dispus trimiterea în judecată a lui Andrew Tate, a fratelui acestuia, Tristan Tate, precum şi a celor două presupuse complice ale celor doi. Dosarul în care cei patru vor fi judecaţi, la Tribunalul Bucureşti, vizează infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată, viol în formă continuat, acces ilegal la sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, instigare la lovire sau alte violenţe şi lovire sau alte violenţe. Dintre cele şapte femei care au calitatea de persoană vătămată în cadrul anchetei, trei s-au constituit părţi civile în dosarul trimis spre judecare.
”Prin rechizitoriul din data de 15.06.2023, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată (în stare de arest la domiciliu) a 4 inculpaţi, două persoane cu dublă cetăţenie, britanică şi americană, şi doi cetăţeni români, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată (faţă de fiecare inculpat în parte au fost reţinute astfel: patru acte materiale, trei acte materiale, şase acte materiale şi, respectiv, cinci acte materiale raportat la numărul de persoane vătămate), viol în formă continuată (două acte materiale), acces ilegal la sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, instigare la lovire sau alte violenţe şi lovire sau alte violenţe. În cauză s-a reţinut că, la începutul anului 2021, cei patru inculpaţi au constituit un grup infracţional organizat în vederea comiterii pe teritoriul României, dar şi al altor state, precum Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie, a infracţiunii de trafic de persoane”, informa DIICOT.
Pe parcursul urmăririi penale, procurorii au identificat şapte femei care ”au fost supuse la executarea unei munci, în mod forţat, în scopul obţinerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani încasate ca urmare a accesării materialelor de către utilizatorii platformelor”.
”Dintre cele 7 persoane vătămate care au fost exploatate sexual de grupul infracţional organizat, trei s-au constituit parte civilă în procesul penal”, preciza DIICOT.
În ceea ce priveşte acuzaţia de viol, procurorii notau că, în luna martie 2022, o femeie a fost constrânsă de unul dintre inculpaţi, prin exercitarea de violenţe fizice şi presiuni psihice, să întreţină în mod repetat relaţii sexuale - două acte materiale, conform documentelor din dosar.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
