Într-o intervenție în cadrul matinalului Digi FM, moderată de Oana Zamfir și Vlad Craioveanu, jurnalistul Florin Negruțiu a comentat cele mai recente controverse de pe scena politică românească, concentrându-se pe discursul extremist din Parlament și pe inițiativele legislative cu tentă naționalistă. Dezbaterea a pornit de la trimiterea în judecată a deputatului Dan Tanasă pentru incitare la ură și discriminare, în urma unor declarații denigratoare la adresa muncitorilor străini din România.
Discursul urii și consecințele sale în stradă
Referindu-se la declarațiile parlamentarului, care a acuzat invadarea României cu „muncitori necalificați din țări de lumea a treia”, Florin Negruțiu a subliniat pericolul pe care îl reprezintă propagarea unui astfel de mesaj de la tribuna Parlamentului. Jurnalistul a punctat că acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este justificată, mai ales în contextul în care discursul a fost urmat de agresarea fizică a unor livratori asiatici pe străzile din România.
„Așa arată un rasist, așa arată un extremist, un xenofob, căruia nu ar trebui să i se dea spațiu de emisie, pentru că fiecare gură de canal se acoperă cu propriul ei capac”, a declarat Florin Negruțiu. „Capacul de data asta trebuie să fie justiția, legea, articolul 369 cod penal: incitare la ură și la violență. În mod evident, nu te poți ascunde după imunitatea parlamentară, după declarația politică, atunci când faci incitare pe față la ură”.
Jurnalistul a atras atenția asupra impactului direct al acestor declarații asupra cetățenilor vulnerabili la manipulare: „Sunt suficient de mulți săraci cu duhul care, auzindu-l pe alesul poporului Tănasă vorbind în felul ăsta, vor trece la fapte. Cum a fost nefericitul ăla care s-a apucat să împartă pumni în stânga și în dreapta când a văzut un livrator din Asia”.
Lecția ignorată a migrației românești
În cadrul emisiunii, a fost evidențiată o contradicție majoră a discursului anti-imigrație actual, Florin Negruțiu amintind de exodul românilor din anii '90. Muncitorii asiatici prezenți acum în România preiau locuri de muncă pe care cetățenii români le refuză, contribuind activ la economia națională.
„Dezgustător este că același lucru li s-a întâmplat și românilor când au plecat în anii '90, mătușilor, părinților, fraților, când au ajuns în Italia, când au ajuns în Spania, când au ajuns în Germania”, a precizat Negruțiu. Acesta a reamintit atitudinea ostilă cu care au fost întâmpinați românii: „De câte ori n-ați auzit apelativul `țiganii`, `duceți-vă acasă`. Era o primire rasistă pe care noi o cunoaștem, și n-am învățat nimic”.
Jurnalistul a descris parcursul românilor din diaspora, care „au înghițit umilința”, s-au integrat și au demonstrat că sunt „oameni muncitori, harnici, care nu fură, care nu dau în cap”. Același principiu se aplică astăzi străinilor din România, despre care jurnalistul afirmă: „Oamenii ăștia muncesc aici, plătesc taxe și impozite la statul român, aduc plusvaloare economiei naționale și fac niște munci pe care românii nu le mai fac”.
Bálványos vs. „Bălvăniș”: O falsă problemă reglată de economie
O altă temă abordată a fost propunerea legislativă respinsă a unor senatori de a schimba denumirea localității Bálványos în „Bălvăniș”. Florin Negruțiu a catalogat inițiativa drept o discuție stupidă, specifică anilor '90, menită să creeze tensiuni artificiale.
Jurnalistul a explicat că realitatea economică rezolvă de la sine orice barieră etnică sau lingvistică în zonele turistice. „Știi cum se reglează lucrurile astea? Economic. În Bálványos 90% dintre turiști sunt români. Prin urmare, chiar dacă n-au vrut să vorbească românește, sunt obligați să vorbească românește ca să se înțeleagă cu turiștii care vin de la București, care nu vorbesc maghiara”, a concluzionat Negruțiu, adăugând că este „un avantaj competitiv pe piața muncii” cunoașterea limbii române în aceste stațiuni.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
