Președintele SUA, Donald Trump, și liderul rus Vladimir Putin se întâlnesc vineri în Alaska, într-un summit cu potențial de a rescrie harta securității europene. Negocierile ar putea duce la un acord pentru oprirea războiului din Ucraina, însă scenariile vehiculate stârnesc îngrijorări la Kiev, în capitalele europene – inclusiv la București – din cauza riscului ca Rusia să fie recompensată pentru teritoriile ocupate.
Ce se negociază la summitul din Alaska
Conform Reuters, preluat de News.ro, una dintre opțiunile discutate ar fi un „schimb de teritorii” între Rusia și Ucraina, idee pe care Donald Trump a menționat-o recent. Aceasta ar însemna recunoașterea de facto – dar nu legală – a câștigurilor teritoriale actuale ale Rusiei, în schimbul opririi luptelor.
În prezent, Moscova controlează aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei, fără ca Kievul să dețină vreun teritoriu rus. Experți americani avertizează că Putin ar putea încerca să îl convingă pe Trump să accepte un acord defavorabil Ucrainei, în timp ce o variantă mai echilibrată ar presupune o linie de armistițiu și garanții de securitate suplimentare pentru Kiev.
Ce se întâmplă dacă Ucraina refuză
Președintele Volodimir Zelenski a declarat ferm că Constituția Ucrainei interzice cedarea de teritorii, cu excepția unei modificări aprobate prin referendum. Dacă va respinge acordul, Ucraina s-ar putea confrunta cu presiuni economice și militare, inclusiv posibila reducere a livrărilor de arme americane.
Analiștii cred totuși că un compromis ar putea fi înghețarea actualei linii a frontului, fără recunoaștere juridică, dar cu o divizare teritorială temporară.
Cum ar putea fi afectată România
România, stat membru NATO și vecin direct al Ucrainei, este direct interesată de rezultatul negocierilor. Un acord perceput ca fiind favorabil Rusiei ar putea crește presiunea militară în regiunea Mării Negre, unde forțele ruse sunt deja active.
De asemenea, orice slăbire a sprijinului american pentru Kiev ar pune mai multă responsabilitate pe umerii țărilor europene, inclusiv România, care și-a consolidat rolul de hub logistic și umanitar pentru Ucraina încă din 2022.
Fosta purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a subliniat că statele europene trebuie să accelereze livrările de arme și să înceapă negocierile de aderare a Ucrainei la UE în septembrie. Această direcție este susținută și de diplomați români, care văd în integrarea Ucrainei o garanție de stabilitate regională. Totodată, Nicuşor Dan l-a asigurat pe Zelenski, într-o discuţie telefonică, de faptul că România sprijină o pace justă şi durabilă.
Riscurile politice pentru Trump
În Statele Unite, cedarea de teritorii Ucrainei către Rusia ar putea fi percepută ca o slăbiciune în fața lui Putin, atrăgând critici inclusiv din partea unor republicani. Fostul ambasador al SUA la Kiev, John Herbst, avertizează că „a-l recompensa pe Putin ar transmite un mesaj periculos dictatorilor din întreaga lume”.
Ce urmează
Dacă din Alaska va rezulta un acord considerat inacceptabil de Ucraina și aliații săi, capitalele europene sunt pregătite să lanseze o „ofensivă diplomatică” pentru a convinge Washingtonul să nu abandoneze sprijinul militar. Pentru România, miza este clară: menținerea unei Ucraine stabile și independente este vitală pentru securitatea proprie și pentru echilibrul la Marea Neagră.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
