Alegătorii germani decid duminică cine va conduce următorul lor guvern, creştin-democraţii conservatori ai lui Friedrich Merz fiind favoriţi să devină cel mai mare partid de la putere, dar remarcabilă este ascensiunea formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), ajunsă pe locul al doilea în sondaje şi care se bucură de sprijinul administraţiei Trump, relatează BBC.
Controlul imigraţiei şi relansarea celei mai mari economii a Uniunii Europene sunt principalele teme ale acestor alegeri anticipate, declanşate de prăbuşirea coaliţiei de centru-stânga a cancelarului Olaf Scholz la sfârşitul anului trecut.
Aceste alegeri au loc pe fondul unei serii de atacuri mortale care au sporit presiunea asupra partidelor principale pentru a reforma regulile privind imigraţia şi azilul, potrivit News.ro.
Germanii erau deja afectaţi de patru atacuri mortale, la Mannheim, Solingen, Magdeburg şi Afschaffenburg, când o mamă şi fiica ei de doi ani au fost rănite fatal într-un atac cu maşină-capcană la Munchen, un act presupus a fi comis de un cetăţean afgan, cu 10 zile înainte de alegeri. Aceste atacuri au sporit sprijinul pentru formaţiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Deşi niciun partid nu este dispus să lase AfD să intre la guvernare, dacă se clasează pe locul doi şi atrage 20% din voturi, ar putea să îşi dubleze numărul de locuri în Bundestag.
Germania este, pe de altă parte, cea mai mare economie a Europei şi, după doi ani de declin, este de datoria viitorului guvern să schimbe situaţia şi să relanseze industria germană. Germania se resimte după preţurile ridicate la energie şi concurenţa acerbă din China.
La votul de duminică sunt aşteptaţi, între orele locale 08:00 şi 18:00 (9.00 - 19.00, orele României), toţi germanii cu vârsta de peste 18 ani - în jur de 60 de milioane de oameni.
Există cinci candidaţi pentru funcţia de cancelar.
Dacă cel mai mare partid poate încheia un acord de coaliţie cu unul sau două alte partide, preşedintele îl va numi, de obicei, pe liderul său în funcţia de cancelar. Parlamentul va organiza apoi un vot secret pentru a decide.
Cinci candidați pentru funcția de cancelar
Liderul cursei pentru conducerea Germaniei este Friedrich Merz, al cărui partid creştin-democrat (CDU) are un avans de până la 10 puncte în sondaje. El a fost ales drept candidat la funcţia de cancelar în faţa lui Markus Söder, liderul Uniunii Creştin-Sociale, partidul lor înfrăţit din Bavaria. În vârstă de 69 de ani şi cu o înălţime de 198 cm, Merz este un conservator social care vorbeşte simplu, este pro-business şi a aşteptat ani de zile în culise.
Eclipsat în CDU de Angela Merkel în 2002, el a părăsit în cele din urmă politica, a făcut parte din consiliile de administraţie ale unor bănci de investiţii şi s-a apucat de zbor ca pilot amator.
Primele două încercări ale lui Merz de a câştiga conducerea CDU au eşuat, împotriva lui Merkel în 2018 şi apoi împotriva lui Armin Laschet, care a piardut alegerile germane din 2021. Merz a preluat apoi conducerea CDU şi candidează sub sloganul „O Germanie de care putem fi mândri din nou”.
A promis controale permanente la frontiere şi reguli mai rapide în materie de azil pentru a limita imigraţia, precum şi reducerea impozitelor şi reducerea cu 50 de miliarde de euro a cheltuielilor sociale, în încercarea de a relansa economia şubredă a Germaniei. A promis, de asemenea, să consolideze ajutorul pentru Ucraina.
Dar a provocat o reacţie furibundă înainte de alegeri atunci când a încercat să înăsprească normele privind imigraţia bazându-se în Bundestag pe voturile partidului de extremă dreapta AfD, iar în cele din urmă a eşuat.
Deşi Merz a exclus colaborarea cu AfD, fostul cancelar CDU Angela Merkel a declarat că a „greşit” acceptând voturile AfD şi s-a confruntat cu proteste puternice.
El a promis, de asemenea, o mai mare implicare din partea Germaniei în conducerea Europei şi un sprijin sporit pentru Ucraina, refuzând să excludă o viitoare aderare la NATO a ţării atacate de Rusia.
Olaf Scholz a fost deja mai mult de trei ani cancelar, în fruntea unei coaliţii nepopulare care s-a destrămat în urma unei dispute privind relaxarea regulilor stricte ale Germaniei privind datoriile.
Guvernul său s-a confruntat cu dificultăţi încă de la început, în mare parte din cauza efectelor războiului la scară largă al Rusiei în Ucraina asupra economiei Germaniei.
Germania a devenit cel mai mare furnizor de ajutor al Ucrainei în Europa. Scholz a vorbit despre un Zeitenwende (punct de cotitură) în ceea ce priveşte creşterea politicii de apărare şi a cheltuielilor militare ale Germaniei - dar a fost acuzat că acţionează prea lent sau prea târziu. El promite acum sprijin european pentru Ucraina „atât timp cât este necesar” şi respinge ideea unei păci dictate.
Scholz a sprijinit expulzarea mai rapidă a solicitanţilor de azil respinşi, iar guvernul său a reintrodus controalele la frontieră, despre care spune că au redus cererile de azil cu o treime într-un an.
Social-democraţii lui Scholz (SPD) doresc să înfiinţeze un „fond Germania” pentru a stimula investiţiile şi să crească salariul minim de la 12,82 euro la 15 euro pe oră.
Mulţi membri ai partidului consideră că ar fi trebuit să îi permită colegului de partid Boris Pistorius să candideze în locul său pentru funcţia de cancelar.
SPD s-a alăturat conservatorilor în trecut şi, deşi Scholz a declarat că nu mai poate avea încredere în Merz, social-democraţii rămân potenţiali parteneri.
Alice Weidel, în vârstă de 46 de ani, este primul candidat al AfD pentru funcţia de cancelar de la crearea partidului în 2013. De asemenea, ea s-a bucurat de sprijinul miliardarului Elon Musk şi a fost recompensată cu o întâlnire cu vicepreşedintele american JD Vance în timpul vizitei acestuia la München de săptămâna trecută.
Weidel are puţine şanse de a câştiga puterea, dar a devenit populară în rândul tinerilor alegători pe TikTok, iar partidul său şi-a fixat ca obiectiv o perioadă de patru ani pentru a obţine puterea.
AfD, co-prezidat de Tino Chrupalla, a obţinut deja o victorie recentă, în alegerile de stat din septembrie din Turingia, în est.
Elon Musk a declarat că fosta analistă de la Goldman Sachs nu poate fi o extremistă de dreapta deoarece „are un partener de acelaşi sex din Sri Lanka”. Cu toate acestea, ea a susţinut expulzarea în masă a imigranţilor, adoptând termenul extrem de controversat de „remigraţie” - pe care îl defineşte ca fiind expulzarea infractorilor şi a imigranţilor „ilegali”.
De asemenea, ea doreşte să pună capăt sancţiunilor împotriva Rusiei, să repare gazoductele Nord Stream distruse şi să dărâme turbinele eoliene, pe care le numeşte „morile de vânt ale ruşinii”, chiar dacă acestea furnizează în prezent un sfert din energia electrică a Germaniei.
Susţinătorii partidului au încurajat-o cu sloganul Alice für Deutschland (Alice pentru Germania), care sună similar cu un slogan nazist interzis, Alles für Deutschland (Totul pentru Germania).
Verzii lui Robert Habeck au jucat un rol-cheie în guvernul Scholz, cu el în calitate de vicecancelar şi ministru al economiei.
Dar una dintre politicile sale emblematice, eliminarea treptată a sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili în Germania, a trebuit să fie atenuată şi a dus la scăderea ratingului guvernului în sondaje. El respinge orice revenire la energia nucleară şi solicită un acces mai facil la energia regenerabilă, care la sfârşitul anului trecut a asigurat 63,4% din necesarul de energie electrică al Germaniei.
Habeck, în vârstă de 55 de ani, a adoptat o poziţie fermă în ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina şi l-a criticat vehement pe Friedrich Merz pentru că se bazează pe voturile AfD în parlament. Relaţiile cu Friedrich Merz sunt dificile, după ce acesta l-a acuzat pe liderul CDU că s-a descalificat pentru poziţia de cancelar, însă Verzii ar putea reveni în guvern.
Ca şi AfD-ul lui Alice Weidel, Sahra Wagenknecht şi partidul ei BSW susţin relaţii mai strânse cu Rusia şi a construit o bază puternică de sprijin în estul Germaniei.
Wagenknecht îşi numeşte politica „conservatorism de stânga” şi se prezintă ca o alternativă la AfD, susţinând limite stricte privind azilul şi imigraţia.
Împărtăşeşte opoziţia AfD faţă de sprijinul militar al Germaniei pentru Ucraina şi a fost acuzată că reproduce ca un papagal naraţiunile Kremlinului cu privire la război.
Dar s-ar putea să aibă dificultăţi în a atinge pragul naţional de 5% pentru a ajunge în parlament.
Cum funcționează votul de duminică?
Alegerile pentru Bundestag au loc, de obicei, la fiecare patru ani - acestea trebuiau să aibă loc la 28 septembrie 2025, dar au fost devansate din cauza căderii guvernului Scholz.
Persoanele peste 18 ani au dreptul la două voturi. Unul este pentru alegerea directă a membrilor Bundestagului în 299 de circumscripţii electorale. Al doilea este pentru a alege un partid politic într-unul dintre cele 16 landuri în care locuiesc.
Orice partid care obţine 5% din acest al doilea vot are dreptul să intre în Bundestag, iar apoi îşi alege deputaţii pe listele de stat.
Regulile de vot complexe care au făcut ca parlamentul precedent să aibă 733 de locuri au fost acum abolite. Aceasta înseamnă că următorul Bundestag al Germaniei va avea un total de 630 de locuri - o reducere de peste 100 de locuri.
Cu toate acestea, una dintre vechile reguli va rămâne în vigoare. Orice partid care nu reuşeşte să obţină 5% din voturi poate totuşi să intre, dacă câştigă în trei din cele 299 de circumscripţii.
Cine ar putea intra în viitorul Guvern?
Partidele conservatoare CDU şi CSU sunt favorite să câştige cele mai multe locuri, dar prin excluderea unei coaliţii cu AfD, Merz a restrâns opţiunile de potenţiali parteneri în guvern.
Astfel, este foarte probabil să se ajungă la o înţelegere fie cu SPD, fie cu Verzii.
Mulţi membri ai SPD sunt reticenţi în ceea ce priveşte colaborarea cu Merz după disputa privind migraţia, însă o aşa-numită mare coaliţie a celor două partide este considerată posibilă.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
