Trecerea la ora de iarnă presupune un efort de adaptare pentru organism, iar efectele pot fi resimţite asupra somnului, digestiei şi metabolismului, atrage atenţia medicul Beatrice Mahler.
Aceasta arată că menţinerea unui program constant de odihnă, expunerea la lumina naturală dimineaţa şi consumul unor mese mai uşoare în primele zile pot ajuta la acomodarea cu noul orar.
"Deşi să dăm ceasul înapoi cu o oră pare o schimbare blândă (faţă de trecerea la ora de vară sau un decalaj mare de fus orar), mecanismele biologice de adaptare rămân aceleaşi. Ritmul nostru circadian este ghidat de ceasul biologic central din creier (nucleul suprachiasmatic), care se reglează în funcţie de lumina solară şi de rutina zilnică. Când schimbăm orarul social, semnalele de foame, somn şi alertă apar la ore nealiniate", a scris Beatrice Mahler pe Facebook.
În primele zile după schimbarea orei, perturbarea ritmului circadian poate influenţa somnul şi starea de spirit, favorizând oboseala, creşterea nivelului de stres şi dificultăţile de concentrare. Medicul atrage atenţia că aceste efecte pot avea consecinţe inclusiv asupra activităţilor cotidiene, prin scăderea atenţiei şi creşterea riscului de erori, arată Agerpres.
Schimbarea programului poate influenţa şi digestia şi metabolismul. Potrivit explicaţiilor medicului, organismul poate procesa diferit alimentele în perioada de adaptare. Aceste modificări pot fi însoţite de variaţii ale glicemiei şi trigliceridelor după mese.
"În primele zile, viteza de evacuare a stomacului scade, în special la prima masă. Micul dejun consumat la 'noua oră' este procesat mai lent. Capacitatea de a metaboliza alimentele este temporar afectată, rezultând valori mai mari ale glicemiei şi trigliceridelor după mese. Arderea caloriilor este mai redusă, favorizându-se stocarea energiei, altfel spus creşterea ţesutului adipos. Sănătate cardiovasculară: Schimbarea bruscă a ritmului poate duce la o uşoară creştere a incidenţei evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare", a arătat Mahler.
Medicul susţine că în cazul persoanelor sănătoase, simptomele asociate trecerii la ora de iarnă sunt, în general, uşoare şi se atenuează pe măsură ce organismul se sincronizează cu noul program. Persoanele cu afecţiuni cronice sau cu probleme de somn se pot adapta mai greu, iar perioada de acomodare poate fi mai lungă.
Recomandările medicului
Pentru a limita efectele schimbării orei, Beatrice Mahler recomandă păstrarea unor ore constante de culcare şi trezire, inclusiv în condiţiile în care trecerea la ora de iarnă oferă aparent o oră suplimentară de somn.
Medicul Beatrice Mahler afirmă că la un decalaj de doar o oră, simptomele sunt uşoare şi sunt depăşite complet în 1-3 zile. Adaptarea este lentă la persoanele cu afecţiuni cronice, unde poate dura până la 2 săptămâni.
"Rutină constantă: Păstrează ore stabile de culcare şi trezire, chiar dacă ai câştigat o oră în plus de somn, iar schimbarea este necesară în context social, să o realizaţi treptat. Expunere la lumina naturală dimineaţa, pentru că lumina soarelui este principalul semnal de reglare a ceasului biologic. Aşa că ieşi la aer sau stai lângă fereastră la prima oră a zilei. Mese mai uşoare dimineaţa, mai ales în primele 2-3 zile, pentru a nu suprasolicita o digestie deja încetinită", sunt recomandările doctorului.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
