Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului 2026 este marcat pe 14 noiembrie, o zi în care, potrivit tradiției, familiile se reunesc în jurul mesei pentru a se bucura de preparatele de dulce înaintea perioadei de post. Este ultima zi în care credincioșii care respectă postul pot consuma carne, ouă, lapte și brânzeturi, dar și un prilej de a păstra obiceiuri vechi, precum vizitele finilor la nași, mesele în familie și iertarea.
Postul Crăciunului este unul dintre cele patru mari posturi de peste an din calendarul ortodox și reprezintă o perioadă de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. Dincolo de restricțiile alimentare, credincioșii sunt îndemnați să acorde mai multă atenție rugăciunii, faptelor bune și relațiilor cu cei din jur.
14 noiembrie, Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului în 2026
În 2026, Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului cade sâmbătă, 14 noiembrie. Postul începe duminică, 15 noiembrie, și se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, având o durată de 40 de zile.
Spre deosebire de Postul Paștelui, a cărui dată se schimbă în fiecare an, Postul Crăciunului are, în mod obișnuit, o perioadă fixă în calendar.
Denumirea de "Lăsatul Secului" sau "Lăsata Secului" se referă la renunțarea temporară la alimentele de dulce, adică produsele de origine animală care nu sunt consumate în timpul postului. În tradiția populară, această zi este asociată cu mesele îmbelșugate și cu întâlnirile dintre rude și prieteni.
Totuși, semnificația religioasă a postului nu se rezumă la alimentație. Biserica subliniază importanța cumpătării, a rugăciunii, a iertării și a ajutorării celor aflați în nevoie.
Ce se mănâncă de Lăsatul Secului
Masa de Lăsatul Secului este, în multe gospodării, una bogată, la care sunt pregătite mâncăruri tradiționale românești. Fiind ultima zi înainte de post, pe masă pot fi aduse preparate din carne, brânzeturi, ouă și deserturi cu lapte sau unt. Printre mâncărurile întâlnite în diferite regiuni ale țării se numără friptura de porc sau de pasăre, sarmalele cu carne, piftia, cârnații, plăcintele cu brânză și preparatele pe bază de ouă.
În unele familii se pregătește și o supă sau o ciorbă cu carne, alături de mămăligă, murături și alte garnituri specifice sezonului rece.
Deserturile ocupă și ele un loc important. Plăcintele cu brânză dulce, gogoșile, clătitele și prăjiturile de casă pot completa masa festivă.
Nu există însă un meniu standard pentru această zi. Preparatele diferă în funcție de regiune, de obiceiurile familiei și de preferințele celor care se reunesc la masă. În tradiția populară, masa bogată simbolizează încheierea unei perioade în care sunt permise toate alimentele și începutul unei etape dedicate cumpătării.
Cu ce merg finii la nași de Lăsatul Secului
Unul dintre obiceiurile păstrate în anumite zone ale României este vizita finilor la nași, în ajunul începerii postului. Gestul reprezintă o formă de respect față de părinții spirituali și o ocazie de a întări legăturile dintre familii. Potrivit tradiției, finii nu merg cu mâna goală. Aceștia pot duce nașilor un colac sau o pâine împletită, o sticlă de vin și alte daruri alimentare, în funcție de obiceiurile locale.
În unele comunități, darurile includ o pasăre pregătită pentru masă, o plăcintă sau alte preparate făcute în casă. În prezent, multe familii adaptează tradiția și aleg un coș cu produse, dulciuri ori un cadou simbolic. Mai important decât valoarea darurilor este gestul de apropiere. Vizita poate fi însoțită de o masă în familie, de urări de sănătate și de discuții despre pregătirile pentru sărbătorile de iarnă.
Un alt obicei asociat acestei întâlniri este cererea iertării. În unele familii, finii își cer iertare nașilor pentru eventualele greșeli sau neînțelegeri, iar nașii le oferă binecuvântarea lor. Această practică nu se întâlnește în toate regiunile țării, dar continuă să fie respectată în numeroase familii.
Alte tradiții de Lăsatul Secului
În afara mesei festive și a vizitelor la nași, Lăsatul Secului este însoțit de obiceiuri care diferă de la o zonă la alta. În unele comunități, oamenii obișnuiesc să împartă mâncare rudelor, vecinilor sau persoanelor nevoiașe. Gestul este asociat cu generozitatea și cu pregătirea sufletească pentru post.
O altă tradiție este strângerea familiei în jurul mesei, într-o atmosferă de bună înțelegere. Potrivit credințelor populare, este bine ca oamenii să evite certurile și să intre în perioada postului împăcați cu cei din jur.
În anumite zone rurale, după masa de Lăsatul Secului, vasele folosite pentru preparatele de dulce sunt spălate și curățate cu grijă. Obiceiul simbolizează despărțirea de alimentele de origine animală pentru următoarele 40 de zile.
Tradiția populară mai amintește și de strângerea resturilor de la masă, care, în unele gospodării, erau oferite păsărilor sau animalelor. Acest obicei avea semnificații legate de belșug și de protejarea gospodăriei.
În unele regiuni, se aprindeau focuri rituale sau se organizau întâlniri între tineri, însă asemenea practici nu sunt răspândite uniform și țin de folclor, nu de rânduiala bisericească.
Pentru credincioși, începutul Postului Crăciunului este, înainte de toate, un moment de pregătire pentru Nașterea Domnului. Cele 40 de zile de post sunt dedicate nu doar renunțării la anumite alimente, ci și cumpătării, rugăciunii și faptelor bune, astfel încât sărbătoarea Crăciunului să fie întâmpinată cu liniște și bucurie.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
