Perspectivele bugetului pe anul 2026 sunt "semnificativ mai bune" decât în urmă cu un an, a declarat vicepremierul Tánczos Barna, joi, în contextul începerii pregătirilor pentru elaborarea legii bugetului de stat, punctând faptul că prioritatea acestui an rămâne absorbţia fondurilor PNRR, transmite Agerpres.
Tánczos Barna a spus că miercuri a avut loc la Guvern o primă discuţie cu reprezentanţii autorităţilor locale privind modul de defalcare şi echilibrare a sumelor care ajung în bugetele locale, respectiv impozitul pe venit şi TVA.
De asemenea, s-a discutat şi despre veniturile suplimentare rezultate din creşterea impozitelor locale.
"Ca o primă concluzie, reprezentanţii autorităţilor locale ţin în continuare la principiul care s-a implementat de ani de zile, adică impozitul pe venit să rămână în proporţie de 100% în continuare ca sursă pe venit pentru autorităţile locale", a declarat Tánczos Barna.
El a punctat că este nejustificată temerea autorităţilor locale că sumele suplimentare din impozitul pe venit vor ajunge la bugetul de stat.
"Principala temere (a autorităţilor locale - n.r) a fost că sumele suplimentare din impozitul pe venit să nu ajungă la bugetul de stat. Nu este o temere justificată, sumele respective rămân în bugetul autorităţilor locale. Formulele de echilibrare şi defalcare sunt cele care vor asigura o alocare judicioasă a fondurilor", a arătat vicepremierul.
Potrivit acestuia, analiza execuţiei bugetare pe anul 2025 arată că noua formulă de calcul şi mecanismul de echilibrare, bazat pe fondul de solidaritate extins la nivel naţional, au generat rezultate pozitive atât pentru bugetul de stat, cât şi pentru autorităţile locale.
"Reprezentanţii Ministerului Finanţelor au prezentat execuţia bugetară de anul trecut, din care reiese că în noile formule de calcul şi noua formulă de echilibrare care foloseşte acest fond de solidaritate, extins la nivel naţional, a generat rezultate bune, atât pentru autorităţile locale, cât şi pentru bugetul de stat. Bugetul de stat a putut să economisească peste două miliarde de lei din TVA-ul care se folosea pentru echilibrare. În acelaşi timp, au crescut veniturile autorităţilor locale din impozitul pe venit şi s-a făcut o alocare echitabilă şi mai judicioasă, în sensul că acele comunităţi, acele centre industriale sau centre dezvoltate care au venituri semnificativ mai mari din impozitul pe venit la nivel naţional sau faţă de media naţională, au contribuit mai mult la fondul de solidaritate, astfel autorităţile cu mai puţine resurse financiare au putut fi ajutate şi s-a făcut o alocare mai judicioasă a impozitului pe venit la nivel naţional", a arătat vicepremierul.
Tánczos Barna a menţionat că Guvernul intenţionează să menţină aceleaşi principii şi în 2026, pentru a realiza economii pentru bugetul naţional şi pentru a asigura resurse suficiente pentru funcţionarea şi dezvoltarea administraţiilor locale.
"Dorim să continuăm şi în 2026 aceleaşi principii, astfel încât să putem realiza economii şi pentru bugetul naţional, respectiv să putem asigura sume suficiente pentru funcţionare şi pentru dezvoltare pentru autorităţile locale, ştiut fiind faptul că sunt foarte multe proiecte în derulare, foarte multe proiecte din PNRR şi fonduri europene, care necesită sume considerabile pentru cofinanţare şi nu putem risca absorbţia fondurilor europene nici în anul 2026", a spus Tánczos.
Acesta a precizat că, în perioada următoare, Ministerul Finanţelor va elabora simulări pentru bugetul pe 2026, urmând să aibă loc noi consultări cu reprezentanţii organizaţiilor administraţiei locale.
În ceea ce priveşte procedura parlamentară pentru bugetul pe anul 2026, vicepremierul a spus că va începe la mijlocul lunii februarie, iar votul final este estimat pentru sfârşitul lunii februarie.
Potrivit lui Tánczos, perspectivele bugetare sunt "semnificativ mai bune" decât în urmă cu un an
"Perspectivele sunt semnificativ mai bune decât acum un an de zile. Execuţia bugetară pe anul 2025 arată faptul că, pornind de la exemplul a câtorva ministere care au reuşit să reducă cheltuielile de funcţionare, inclusiv cele de personal, este o soluţie pentru Guvern - reducerea birocraţiei, reducerea costurilor de personal la nivel naţional, prin acest lucru exercitându-se o presiune mai mică asupra bugetului şi existând o posibilitate de reducere constantă a deficitului bugetar", a spus Tánczos.
Prioritate absolută
El a subliniat că prioritatea absolută pentru anul 2026 rămâne absorbţia fondurilor din PNRR şi a fondurilor de coeziune, precum şi implementarea reformelor în administraţia centrală şi locală.
"Avem în continuare o provocare uriaşă pentru anul 2026, absorbţia fondurilor din PNRR şi trebuie să se concentreze toate instituţiile asupra acestui lucru, astfel încât la sfârşitul lunii august programul să fie implementat, fondurile să fie cheltuite, proiectele să fie finalizate, reformele să fie făcute. Este prioritatea numărul 1 pentru anul 2026. În acelaşi timp, trebuie să alocăm fonduri suficiente pentru a face absorbţia fondurilor europene în 2026 pentru fondurile de coeziune şi trebuie să avem impactul în buget al reformei administraţiei locale şi administraţiei centrale", a mai declarat vicepremierul.
Acesta şi-a exprimat speranţa că săptămâna viitoare va începe procedura de asumare a răspunderii pe pachetul privind reforma administraţiei locale şi centrale.
Conform lui Tánczos, joi dimineaţa a avut loc la Ministerul de Finanţe o nouă discuţie referitoare pachetul de relansare economică, "astfel încât şi acel pachet să fie finalizat şi în paralel cu pachetul de reformă a administraţiei să se poate aproba şi să putem merge înainte şi cu acel instrument de generare de creştere economică şi de investiţii private în România, începând cu 2026".
Tánczos a amintit că, în urmă cu un an, România se confrunta cu riscul retrogradării la categoria "junk" de către agenţiile de rating şi cu pericolul suspendării fondurilor europene, în lipsa unor reforme consistente.
"Acum un an eram ministrul Finanţelor şi atunci cea mai mare provocare pentru România era evitarea retrogradării şi ajungerea în categoria 'junk' la agenţiile de rating. Acest risc a fost înlăturat, dar şi următorul care a venit undeva la mijlocul anului. Anul trecut, România, practic a reuşit să înlăture acest risc imens de a pierde capacitatea de a se finanţa de pe pieţele internaţionale şi de a pierde fondurile europene, pentru că ni s-a pus în vedere, la un moment dat, la mijlocul anului că, fără reforme serioase, România va fi suspendată în primirea fondurilor europene până la implementarea acestor reforme. Ambele riscuri au fost înlăturate, România a închis un an relativ bun, din acest punct de vedere am reîntors pe o traiectorie de stabilitate fiscal-bugetară. Desigur, nu se poate realiza într-un singur an tot ce nu s-a făcut ani zile, dar suntem pe o traiectorie bună, apreciată şi la nivel internaţional şi la nivelul Comisiei Europene. România nu ar putea să reziste fără credite internaţionale şi fără fonduri europene în acest moment şi este foarte important ca aceste riscuri să nu mai apară în 2026", a conchis Tánczos Barna.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
