După ziua de Paște și Învierea Domnului, începe Săptămâna Luminată. Aceasta începe luni, 21 aprilie, și se termină cu Duminica Tomii. Zilele din Săptămâna Luminată au semnificaţii speciale, dar şi denumire precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, Sâmbăta Luminată și Duminica Luminată. Fiecare dintre aceste zile are semnificații aparte pentru credincioși.
Săptămâna Luminată începe din 21 aprilie 2025
În 2025, Săptămâna Luminată va începe pe 21 aprilie și se va încheia pe 27 aprilie. Această perioadă este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri unice, menite a celebra Învierea lui Iisus Hristos și a bucura de victoria Sa asupra morții. Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți "luminați" și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști. Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată. Fiecare zi din Săptămâna Luminată are propria sa semnificație și tradiții.
Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Luminată
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. În unele regiuni ale României, Lunea Paștelui este numită „Lunea Udării” din cauza obiceiului în care băieții toarnă apă pe fete și acestea le oferă ouă de Paște pentru asta. De asemenea, în Lunea Paștelui oamenii merg să se viziteze unii pe alții.
Marțea Albă, a doua zi din Săptămâna Luminată, este foarte importantă și notată tot cu cruce roșie în calendarul ortodox, prin urmare este zi nelucrătoare. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paște și vin roșu, în amintirea celor trecuți în neființă. De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”. Dacă lunea, feciorii stropeau cu apă fetele din sat, marțea fetele îi udau pe feciori. Obiceiul s-a păstrat și în zilele noastre, în unele zone. În anii bisecţi, obiceiurile se inversează.
Miercurea Luminată, prima zi de miercuri după Paște poartă numele de Sfânta Mercurie sau Miercurea Albă. De această zi se leagă mai multe obiceiuri și tradiții, de care credincioșii țin cont pentru a se asigura că sunt binecuvântați tot anul. În popor i se spune și „nunta şoarecilor” întrucât bărbaţii se întorc să muncească la câmp, însă femeilor le este interzis să facă acest lucru.
Se spune că nu este bine să muncești, întrucât ar însemna să aduci rozătoarele în casă și te lipsești restul anului de bucate pe masă. Acesta este motivul pentru care această zi se mai numește și „nunta șoarecilor”.
În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri şi vineri sunt zile cu „hărţi”, adică există dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. De asemenea, miercurea si vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului şi Duminica Tuturor Sfinţilor (prima după Rusalii), avem dezlegare la peşte.
Joia Luminată sau Joia Verde, Joia Rea vine cu câteva tradiții și superstiții care trebuie respectate cu strictețe. Potrivit tradiției, nu este bine să muncești azi, altfel vei aduce seceta și dăunătorii în livezi, dar și ghinionul asupra casei. Joia din Săptămâna Luminată poartă numele de „Joia Verde”, pentru că de ziua aceasta depinde recolta și trebuie cinstite grădinile și grânele. De asemenea, este foarte important să nu speli și să nu albești rufe în această zi. Nici munca la câmp nu este permisă.
În această zi se cere un ritual al morților. O persoană trebuie să care 44 de găleți cu apă, două lumânări se aprind la cele patru capete. Astfel, apa va fi sfințită, după care se varsă în fântâna din curte.
Joia din Săptămâna Luminată este o zi specială pentru rromii din România, pentru că aceștia sărbătoresc „Paștile țigănești”, o tradiție veche de șapte decenii. Această zi reprezintă un prilej de revedere cu rudele din țară și din străinătate, care vin să asiste la acest eveniment.
Tradiția spune că în această zi se „fură” fetele frumoase de către viitorii lor soți.
Vinerea Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântâniţa. În fiecare an, în prima vineri după Paști, Biserica Ortodoxa sărbătorește Izvorul Tămăduirii. Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii
- Gospodarii aruncă apă sfinţită peste animalele din ogradă, mai ales peste vite și cai, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la câmp.
- Casele, grădinile și livezile se stropesc cu agheasmă.
- Nu se spală, nu se calcă și nu se coase. De asemenea, nu se muncește nici pe câmp.
- În tradiţia populară, bolnavii care beau agheasmă dimineaţa, pe nemâncate, se înzdrăvenesc.
- În unele zone ale ţării, se practică „Jurământul juvenil”. Ceremonia se face în fiecare an în ziua praznicului Izvorul Tămăduirii între tineri cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani. Își jură loialitate şi fac schimb de obiecte cu valoare sentimentală.
Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii (ce este sărbătorită la o săptămână după Paşte). În această perioadă, credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătănii), ci doar se închină. Hristos nu ne vrea în umilinţă, ci vrea să ne îndreptăm, nu vrea prosternare, ci căinţă şi biruinţa asupra propriilor păcate.
Duminica Luminată este cunoscută şi ca Duminica Sfântului Apostol Toma - Duminica Tomii sau Tomei. Este duminica tuturor necredincioşilor, care au pus la îndoială minunea cea mare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Apostolul Toma, rămas în religie ca „Necredinciosul“, nu fusese alături de ceilalţi apostoli atunci când Hristos a venit în mijlocul lor, după Învierea Sa, astfel că întâmpinase cu scepticism relatările lor. În prima duminică de după Paşti, Iisus a venit din nou printre apostoli, iar Toma se afla printre ei. Fiul Domnului coboară încă o dată printre oameni, vrând să spulbere orice urmă de îndoială, care se cuibărise până şi în inima celor care crezuseră în El.
„Adu-ţi degetul tău încoace. Şi adu mâna ta, şi nu fi necredincios, ci credincios“, îşi îndeamnă Mântuitorul ucenicul care nu-şi poate crede ochilor. Pipăind rănile lui Hristos cel coborât de pe cruce, Toma rosteşte covârşit de puterea dumnezeiască: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!“. Iisus i-a răspuns: „Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!“. Pe acest fond, a şaptea zi de la Înviere poartă deopotrivă denumirea de Duminica Tomei/Tomii şi Duminica Luminată.
În Duminica Luminată credincioșii vin în număr mare la cimitir să aprindă lumânări și să se roage la crucile celor dragi plecați la Dumnezeu. Se bocesc morții, se întind mese rituale în cimitir sau lângă biserică, se împart pomeni, se închină un pahar în memoria celor dispăruți, din care se varsă un strop în pământul care le odihnește trupurile.
Izvorul Tămăduirii e sărbătorit pe 25 aprilie 2025
În fiecare an, în prima vineri după Învierea Domnului, în calendarul ortodox este sărbătorit Izvorul Tămăduirii. Anul acesta Izvorul Tămăduirii e sărbătorit pe 25 apriliee 2025. Sărbătoarea cu cruce roșie din Vinerea Luminată evocă un miracol care datează de pe vremea evlaviosului Leon cel Mare.
Legenda spune că Leon cel evlavios şi binecredincios se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului, unde a întâlnit un bătrân orb. Leon l-a luat de mână şi s-a oferit să-l călăuzească. Din discuţiile cu bătrânul, Leon a constatat că orbul era un om religios care obişnuia să le spună creştinilor că în pădurile imperiale sunt izvoare şi lacuri ocrotite de Maica Domnului, protectoarea sihaştrilor retraşi în acele locuri.
Legenda mai spune că, prinşi în discuţii legate de Învierea Domnului, cei doi s-au rătăcit în pădurea deasă. Între timp, orbului i s-a făcut sete şi l-a rugat pe Leon să-i aducă apă de băut. După multe căutări, Leon s-a întristat pentru că n-a găsit nici o sursă de apă potabilă, dar când era dezădăjduit, a auzit o voce: "Nu este nevoie să te osteneşti, Leon, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure şi luând apa tulbure potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui întunecaţi! Atunci vei cunoaşte cine sunt eu!”
Leon a urmat întocmai sfatul primit „de sus”, iar orbul şi-a recăpătat în mod miraculos vederea. Când s-a înfăptuit minunea, orbul a exclamat: ”Maica Domnului, eşti aici! Te-am găsit!” Copleşit de cele întâmplate, Leon a îngenuncheat şi a rostit la rândul lui: „Am văzut Lumina cea adevărată, pe Maica Preacurată. Aici este izvorul tămăduitor, fântâna dătătoare de sănătate”!
Când se spală rufe în Săptămâna Luminată, conform obiceiurilor
Conform tradiției ortodoxe, în Săptămâna Luminată, perioada de după Paște, anumite activități casnice, precum spălatul rufelor sau curățenia, sunt restricționate.
Deși gătitul este permis, alte treburi gospodărești sunt considerate nepotrivite în această perioadă specială, dedicată bucuriei Învierii lui Iisus Hristos.
Astfel, gospodinele după datina creștină au la dispoziție doar trei zile(!) pentru a spăla rufele:
- Miercuri: Prima zi permisă pentru spălat, însă în 2025 este Sfântul Gheorghe, așa că această zi pică.
- Joi: A doua zi în care se poate spăla, după calendarul ortodox. Însă după obiceiurile strămoșești, este foarte important să nu speli și să nu albești rufe în această zi.
- Sâmbătă: Ultima zi din Săptămâna Luminată în care este permis spălatul rufelor.
Motivul pentru aceste restricții constă în marcarea cu cruce roșie a primelor două zile din Săptămâna Luminată, luni și marți, considerate a fi prelungiri ale Duminicii Paștilor. De asemenea, vineri, ziua de Izvorul Tămăduirii, este marcată tot cu cruce roșie, limitând și mai mult opțiunile pentru treburile casnice.
Ce nu se face în Săptămâna Luminată
Săptămâna Luminată, ce urmează după Paște, este o perioadă bogată în tradiții, obiceiuri și semnificații speciale pentru creștinii ortodocși. Această săptămână, marcată de bucuria Învierii lui Iisus Hristos, vine cu o serie de reguli și restricții de respectat.
Ce este interzis:
- Marți: Lucrul, spălatul rufelor, curățenia în casă. Se dau de pomană pască și vin roșu.
- Miercuri (Sfânta Mercurie): Femeile nu au voie să muncească pe câmp (aduce rozătoare în casă și lipsă de bucate).
- Joi - Joia Rea: Munca este interzisă, aducând nenoroc, secetă și dăunători. Nu ai voie nici să speli, după datina strămoșească.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
