Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită la 14 octombrie de credincioșii ortodocși. Potrivit crestinortodox.ro, ea este cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Vineri. Este considerată ocrotitoarea Moldovei, iar sărbătoarea sa, marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri.. În această zi, credincioșii merg la biserică, se roagă și împart alimente în memoria celor adormiți. În tradiția populară există și o serie de superstiții legate de treburile gospodărești, vreme și pregătirile pentru iarnă.
În fiecare an, pe 14 octombrie, Iașul devine unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru credincioșii ortodocși. Oameni din întreaga țară vin să se închine la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, păstrate în Catedrala Mitropolitană.
Sărbătoarea are însă o semnificație aparte și în satele românești, unde obiceiurile religioase se împletesc cu tradițiile populare transmise din generație în generație.
Ce nu se face de Sfânta Parascheva, pe 14 octombrie. Tradiții și superstiții
Fiind o sărbătoare importantă în calendarul ortodox, ziua Sfintei Parascheva este dedicată rugăciunii, participării la slujbele religioase și faptelor de milostenie.
În tradiția populară, oamenii evită muncile gospodărești care pot fi amânate. Se spune că în această zi nu este bine să speli rufe, să calci, să coși sau să torci. Conform tradiției populare, fetele tinere care se ocupă de cusut și spălat vor rămâne nemăritate. Acest obicei era respectat de tinere pentru a păstra onoarea și de bătrâni pentru a asigura belșugul casei.
Unele credințe vechi asociază nerespectarea acestor obiceiuri cu diferite necazuri. De exemplu, se spunea că femeile care torc sau cos de Sfânta Parascheva riscă să le apară negi pe mâini, iar cei care muncesc ar putea avea parte de probleme în gospodărie.
Tot în folclorul românesc există credința că bărbații care lucrează în această zi își pot atrage nenorociri asupra casei, inclusiv furtuni sau grindină.
Acestea sunt superstiții populare, căci semnificația religioasă a sărbătorii este legată de rugăciune, odihnă sufletească și grija față de cei aflați în nevoie, nu de teama unor pedepse.
Ce se dă de pomană de Sfânta Parascheva
În multe zone ale țării, ziua de 14 octombrie este și un prilej de pomenire a celor trecuți la cele veșnice. Potrivit obiceiurilor populare, credincioșii împart pâine, lipii, must sau vin nou, produse specifice perioadei de toamnă. În unele comunități se obișnuiește să se ofere alimente persoanelor nevoiașe, gestul fiind asociat cu milostenia, una dintre virtuțile pentru care este cinstită Sfânta Parascheva.
Ce se spune despre vremea de Sfânta Parascheva
În calendarul popular, sărbătoarea din 14 octombrie marchează și apropierea sezonului rece. Oamenii de la sate urmăreau comportamentul animalelor pentru a încerca să prevadă cum va fi iarna. Una dintre cele mai cunoscute credințe spune că, dacă oile dorm înghesuite, iarna va fi lungă și geroasă. Dacă stau răsfirate, sezonul rece ar urma să fie mai blând.
De asemenea, se spune că vremea din ziua Sfintei Parascheva ar putea indica felul în care va fi timpul până la sărbătoarea Sfântului Dumitru, pe 26 octombrie.
Sfânta Parascheva, considerată ocrotitoarea familiei și a celor aflați în suferință
În credința populară, Sfânta Parascheva este invocată pentru ajutor în momente dificile, pentru sănătate și pentru ocrotirea familiei. Există tradiții potrivit cărora tinerele necăsătorite se roagă sfintei pentru a-și găsi un soț, iar femeile însărcinate îi cer sprijinul pentru o naștere ușoară.
În unele zone, femeile însărcinate obișnuiau să împartă alimente copiilor săraci, în speranța că vor avea o naștere fără probleme și un copil sănătos.
Cine a fost Sfânta Cuvioasă Parascheva
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea și s-a născut în localitatea Epivata, din apropierea Constantinopolului, pe țărmul Mării Marmara. Potrivit relatărilor bisericești, provenea dintr-o familie credincioasă, iar încă din copilărie a manifestat o preocupare deosebită pentru rugăciune și ajutorarea oamenilor săraci.
Tradiția spune că, în jurul vârstei de 10 ani, după ce a auzit în biserică un pasaj din Evanghelie despre renunțarea la bunurile materiale, a început să își împartă hainele și tot ce avea celor nevoiași. La vârsta de aproape 15 ani, a intrat într-o mănăstire de fecioare din oraşul Ieraclia Pontului. După cinci ani a plecat la Ierusalim, s-a închinat la Mormântul Domnului şi a rămas mai mulţi ani într-o mică mănăstire de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului. A dus o viață dedicată postului și rugăciunii. Spre sfârșitul vieții, s-a întors în locurile natale, unde a murit la o vârstă tânără, potrivit tradiției bisericești.
Pe la jumătatea secolului al XI-lea, la vârsta de 27 de ani, Cuvioasa Parascheva şi-a dat sufletul în mâinile Domnului şi a fost înmormântată aproape de malul mării. Mai târziu, în urma unor minuni la mormântul său, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost găsite întregi în pământ şi au fost puse în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, spre cinstire şi închinare. La Epivat au stat sfintele ei moaşte aproape 175 de ani.
Sfânta Parascheva este cinstită în special pentru smerenie, milostenie și credință.
Cum au ajuns moaștele Sfintei Parascheva la Iași
Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au avut un parcurs îndelungat înainte de a ajunge în Moldova. După ce au fost păstrate inițial în localitatea Epivata, acestea au fost mutate, de-a lungul secolelor, în mai multe centre importante ale lumii ortodoxe, printre care Târnovo, Belgrad și Constantinopol.
În anul 1641, moaștele au fost aduse la Iași, în timpul domniei lui Vasile Lupu. La 13 iunie 1641, acestea au fost așezate în Biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Au rămas acolo până în 1888, când un incendiu a afectat locul în care erau păstrate. Moaștele au fost salvate din incendiu, eveniment considerat de credincioși o minune.
Ulterior, au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se află și astăzi.
Pelerinajul de Sfânta Parascheva 2026. Programul slujbelor de la Iași
În 2026, pelerinajul organizat la Iași a început joi, 8 octombrie, cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva și procesiunea în care au fost purtate moaștele sale. Anul acesta, credincioșii se pot închina și la moaștele Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria, așezate alături de cele ale Sfintei Parascheva.
Miercuri, 14 octombrie, în ziua praznicului, Sfânta Liturghie este programată să înceapă la ora 9:00, pe un podium amplasat în apropierea Altarului Catedralei Mitropolitane, spre Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt. Potrivit programului anunțat de organizatori, închinarea la baldachin va continua până când fluxul pelerinilor va permite revenirea raclelor în interiorul catedralei, estimată pentru începutul zilei de 15 octombrie.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
