Președintele Nicușor Dan a început, la Palatul Cotroceni, discuțiile cu magistrații care doresc să vorbească deschis despre problemele din Justiție.
Consultările au început la ora 10:00, cu un prim grup format, printre alții, din Daniel Ungureanu - procuror la Parchetul pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Cîrneciu - judecător la Tribunalul Covasna, Laura Deriuș - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, Mihai Cătălin Constantin - judecător la Curtea de Apel Ploiești, Dragoș Călin - judecător la Curtea de Apel București și președinte al Asociației Forumul Judecătorilor, Bogdan Pîrlog - procuror militar, Alinel Bodnar - judecător la Tribunalul București.
Printre problemele reclamate de magistrați se află necesitatea de modificare urgentă a legilor Justiției adoptate în anul 2022, existența unui 'sistem' oligarhic la vârf, îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție și CSM, apropierea unor magistrați de actori politici, abuzuri ale Inspecției Judiciare împotriva unor magistrați incomozi, notează Agerpres.
Dragoș Călin, președinte al Asociației Forumul Judecătorilor
Primul care a vorbit a fost Dragoș Călin, președinte al Asociației Forumul Judecătorilor: "Aceste regrese din Justiție, care derivă din legile care au fost adoptate în anul 2022, să fie cunoscute de întreaga opinie publică. Singura soluție pentru a putea remedia aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor Justiției.
Din păcate, în niciun fel de profesie, nu există posibilitatea de a reglementa doar intern aceste lucruri, ci trebuie o intervenție exterioară, iar cel mai îndreptățit este Parlamentul României, care se bucură de legitimitate, de alegerea cetățenilor români.
Profesia de magistrat e o profesie tăcută. Noi, de regulă, emoțiile le exprimăm în cuvinte. Așa cum dumneavoastră, matematicienii vă exprimați emoțiile în cifre, noi le exprimăm în cuvinte. Deci, ca atare, faptul că există, totuși, atâția colegi care acceptă public o astfel de discuție este îmbucurător''.
Liviu Cîrneciu - judecător la Tribunalul Covasna
"Am comunicat către Administrația Prezidențială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncțional. Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție. Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraților și selecția oamenilor care optează pentru funcții de conducere după alte criterii decât cele meritocratice.
În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curți de Casație și Justiție și al CSM. Prin legile Justiției adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria și fixa în timp anumite funcții cheie în ierarhia sistemului judiciar.
Chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca (Lia Savonea - n.r.), mecanismele vor continua să rămână și sistemul va funcționa. Mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influențează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparență și prin lipsa unor garanții minime de obiectivitate. Aș vrea să dau câteva exemple concrete. Mă refer la procedura cercetării disciplinare, de exemplu. În primul rând, există un dublu standard în activitatea Inspecției Judiciare. Anumiți judecători desfășoară activități care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Spre exemplu, sunt judecători care au fost propuși drept ministru al Justiției, în timp ce dețineau această calitate de judecători și nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe rețele de socializare mesaje care sfidează efectiv bunul simț, nu li se întâmplă absolut nimic.
În schimb, sunt alți judecători cărora li se aplică sancțiuni disciplinare disproporționate, inclusiv excluderea din magistratură, pentru activități care nici măcar nu pot fi încadrate ca abateri disciplinare.
Nu sunt absolut deloc consecințe negative pentru magistrații care iau astfel de decizii abuzive la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre magistrați - se poate considera că au fost promovați. Spre exemplu, unul dintre magistrații care a decis excluderea din magistratură a domnului Danileț a fost numit secretar general la Ministerul Justiției. Un alt magistrat a fost numit director al Institutului Național la Magistraturii.
În condițiile în care există clar un dublu standard al Inspecției Judiciare, magistrații resimt o stare de temere generalizată cu privire la posibile abuzuri.
În sistemul nostru de justiție se muncește foarte, foarte mult, comparativ cu alte țări. Este un volum de muncă imens, aspect care nu este subliniat suficient de mult. Marea majoritate a magistraților sunt de bună credință, au vocație pentru această profesie și este nedrept dacă se generalizează aceste disfuncționalități''.
Alexandru Oancea, fost procuror la Judecătoria Gherla
Alexandru Oancea, fost procuror la Judecătoria Gherla, dar care a demisionat pe 1 noiembrie, a vorbit pe larg despre motivele care l-au dus la această decizie. Fostul magistrat a subliniat că în cadrul CSM majoritatea este deținută „de o minoritate de la Înalta Curte și Curțile de Apel”.
„Senzația mea este că nu s-a schimbat nimic în bine în ceea ce privește justiția, în primul rând justiția penală. Cu excepția măririlor salariale care au avut loc în ultima perioadă, tot ceea ce s-a întâmplat a fost, după mine, un efort din partea mai multor grupuri de interese pentru a ajunge la starea de azi. Ăsta e motivul principal pentru care mi-am înaintat demisia. Nu mă regăsesc în acest sistem, nu cred că se poate schimba ceva într-un timp relativ scurt”.
„Justiția nu e pentru magistrați, e pentru orice cetățean al acestei țări. Nu e firesc punctul în care se află. În reportajul Recorder s-a vorbit despre situația de la Curtea de Apel București, pe bună dreptate. Sunt instituții cheie controlate, acest control implică foarte multe lucruri”.
„Schimbarea - acești oameni care au ajuns acolo nu au ajuns acolo într-un mod artificial, aleatoriu, au fost ajutați să ajungă acolo prin diferite mecanisme. Așteptați ca justiția să se autoguverneze, din păcate acest lucru nu mai este posibil”.
„Toate pârghiile în ce privește organizarea judiciară și promovarea în carieră sunt deținute în puncte cheie - CSM, ÎCCJ, Curțile de Apel - dețin controlul. Exemplul CSM - o să constatați că un CSM e la secția judecători, cinci dintre aceștia provin de la ÎCCJ și Curțile de Apel. CSM nu are reprezentativitate. CSM are majoritate reprezentată de o minoritate, de la Curțile de Apel și ÎCCJ”.
„Nu mă aștept ca persoanele vizate de Recorder să își dea demisia. Întrebarea este - ce mecanism ar fi ca lucrurile să intre pe un făgaș normal? CSM controlează Inspecția Judiciară, în CSM Înalta Curte și Curțile de Apel dețin majoritatea. Nu există mecanisme pentru a remedia această situație”.
„E necesară o intervenție legislativă. Clasa politică își dorește această intervenție?”. Răspunsul lui Nicușor Dan: „Clasa politică - ea acționează așa cum societatea i-a mandatat prin vot. Cred că, în măsura în care această dezbatere devina una pe argumente, clasa politică va acționa în consecință”.
Mihai Cătălin Constantin, judecător la Curtea de Apel Ploiești
Mihai Cătălin Constantin, judecător la Curtea de Apel Ploiești, a vorbit în principal despre limitarea mandatului inspectorilor judiciari și, în paralel, a propus un examen „ca la Psihologie” pentru magistrații care vor să promoveze, notează Digi24.
„Sunt aceste acuze, sesizări, chestiuni despre o interferență injustă în cariera și procedurile ce țin de organizarea profesiei de magistrat, ar trebui să ne concentrăm la acestea. O întrebare punctuală - ați pus la început de bilețele”, a spus Nicușor Dan.
„Da, candidații au de ales între mai multe bilețele pregătite de Comisie. Ei bilețele acelea nu se mai arhivează, ele se distrug. De aceea trebuie intervenit. uite bilețelul, apoi nu mai e bilețelul. Ai test psihologic care spune dacă ești apt. E nevoie de transparență, meritocrație. Asta e părerea mea”, a fost răspunsul judecătorului.
Bogdan Pîrlog, președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție și procuror militar
Bogdan Pîrlog, președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție și procuror militar, susține că „o majoritate din cadrul secției pentru judecători din CSM poate controla tot ce se întâmplă în justiție”. Sunt 5 oameni. Această majoritate numește al șaselea membru, adică președintele ÎCCJ. Ei numesc comisiile care vor selecta președinții Curților de Apel. Aceeași majoritate controlează promovarea judecătorilor la ÎCCJ. Președinții curților de apel controlează, prin comisii, promovarea efectivă la nivelul curților de apel. Majoritatea din secție care numește acei președinți indirect, controlează indirect și numirile la curțile de apel. Controlează și votul pentru viitorul CSM, să se asigure că următorul CSM va fi tot al lor. E un sistem feudal, introdus de noile legi ale justiției. A fost scris de persoane din interiorul sistemului, nimeni nu putea să înțeleagă mecanismul".
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
