Florin Manole, deputat PSD și fost ministru al Muncii în guvernul demis prin moțiunea de cenzură, a acordat un interviu la Digi FM, în emisiunea lui Lucian Mîndruță. Discuția a atins subiecte fierbinți: scenariile de guvernare după căderea lui Ilie Bolojan, sursele de finanțare pentru măriri de salarii și pensii și paradoxul unui stat care tratează funcțiile publice drept formă de protecție socială.
PSD vrea înapoi la guvernare, dar cu cine?
Întrebat direct dacă PSD va guverna și cu cine, Florin Manole a răspuns cu o prudență calculată: totul depinde de cum vor evolua negocierile în zilele și săptămânile care urmează. Fostul ministru a conturat două scenarii publice asumate de partid: refacerea coaliției pro-europene — varianta preferată — sau trecerea în opoziție.
„Dacă vom reuși refacerea coaliției pro-europene, atunci da, este o posibilitate, aș zice chiar că e o probabilitate destul de crescută", a declarat Manole, adăugând că a ascultat și declarațiile președintelui Nicușor Dan, care pare să orienteze și el discuția spre același tip de coaliție.
Întrebat despre o posibilă guvernare alături de AUR, răspunsul a fost scurt și categoric: „Absolut improbabilă." Un guvern minoritar PSD a fost și el exclus din calcule, cel puțin ca variantă dorită.
Replica la gestul PNL: „Respect dreptul lor la decizie"
Interviul a fost înregistrat la scurt timp după ce Emil Boc anunțase, tot în direct la Digi FM, că PNL a decis să rupă coaliția cu PSD și să nu mai guverneze alături de social-democrați. Mîndruță i-a semnalat imediat lui Manole această evoluție. Reacția deputatului PSD a fost surprinzător de măsurată.
„Sunt foarte fericit că nu eram la ședință", a glumit Manole, înainte de a deveni mai serios: „Cred că ar trebui să fie un standard de discurs public ca fiecare dintre noi să respectăm dreptul la decizie al celorlalte partide."
De unde banii pentru salarii și pensii?
Cea mai tensionată parte a interviului a venit atunci când Mîndruță l-a întrebat direct pe Manole de unde vor veni resursele financiare pentru promisiunile sociale ale PSD — măriri de salarii, protecție socială, pensii mai mari — fără a tăia alte cheltuieli sau a introduce noi taxe.
Manole a respins eticheta de populist și a încercat să ancoreze discuția în cifre concrete. El a invocat declarațiile ministrului de Finanțe, potrivit căruia există „o anvelopă de creștere de 5-10 miliarde" disponibilă pentru legea salarizării — cu precizarea că nu a dorit să citeze, de teama inexactităților.
„Legea salarizării va trebui să treacă cu consensul partidelor pro-europene și va trebui să se încadreze în impactul bugetar agreat cu planul pe care România îl are de păstrare a cheltuielilor publice la anumite niveluri", a explicat el, menționând că unul dintre jaloanele PNRR vizează tocmai această lege.
Paradoxul statului-angajator: între reduceri și angajări noi
Unul dintre cele mai interesante schimburi din interviu a pornit de la o întrebare aparent simplă: cum poate Ministerul Muncii să reducă numărul de posturi de conducere la jumătate și, în același timp, să angajeze 600 de oameni noi la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, pe bani europeni?
Manole a explicat că cele două lucruri nu se exclud: reducerile vizează structurile de conducere supradimensionate, în timp ce noile angajări sunt finanțate în proporție de 85% din fonduri europene, în cadrul unui proiect care are ca obiectiv consilierea a peste 280.000 de persoane și angajarea a 70.000 de oameni pe piața muncii.
Mîndruță a ridicat obiecția evidentă: după încheierea finanțării europene, cei 600 de angajați rămân în sarcina bugetului de stat. Manole a recunoscut, dar a argumentat că dacă proiectul își atinge țintele — 70.000 de noi angajați în economie — contribuțiile fiscale generate vor depăși costurile.
„De ce concepem joburile de stat ca pe un sistem de protecție socială?"
Cel mai provocator moment al dialogului a venit când Mîndruță a pus întrebarea pe care puțini politicieni sunt dispuși să o audă: de ce statul nu dă oameni afară când nu mai are nevoie de ei, la fel cum face sectorul privat?
Fostul ministru al Muncii a recunoscut că există zone cu suprapopulare în sistemul bugetar, dar a susținut că la instituțiile pe care le cunoaște direct — Casa de Pensii, Agenția de Plăți Sociale, ANOFM — există de fapt deficit de personal, nu surplus.
Mîndruță i-a spus deputatului PSD că agenția de forță de muncă ar trebui desființată complet și înlocuită cu un portal electronic, argumentând că instituția este un relict al secolului trecut, iar oamenii nu mai caută joburi prin ea. Manole nu a respins critica în totalitate, recunoscând că modernizarea serviciului public de ocupare este „un deziderat și o obligație."
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
