Curtea Constituţională a României a respins, joi, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei, au declarat pentru Agerpres surse din CCR.
Aceasta este prima sesizare trimisă de Nicuşor Dan la CCR de la preluarea mandatului de preşedinte al României.
Şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Preşedintele consideră că, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.
Nicuşor Dan subliniază că "orice acţiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanţiile pentru a nu putea fi citită ca o acţiune a unei opţiuni politice a societăţii, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte".
"Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi", spune el.
De asemenea, preşedintele invocă critici de constituţionalitate din perspectiva necesităţii clarităţii şi previzibilităţii legii.
El indică lipsa de claritate a noţiunii de legionar şi de fascist.
"Absenţa unei definiţii legale exprese a noţiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete şi instanţe de judecată) chemate să urmărească şi să judece cele două infracţiuni prevăzute în art. I pct. 5 şi 6 din lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară şi instabilitate juridică la nivelul societăţii. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracţiunile menţionate sunt sancţionate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante faţă de libertatea individului şi celelalte garanţii procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiţie legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeaşi problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie", afirmă Nicuşor Dan.
Preşedintele mai spune că, prin comparaţie, legislaţiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizaţiilor, a faptelor, a materialelor şi a simbolurilor interzise.
Nicuşor Dan se referă şi la lipsa de claritate a noţiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conţinutului.
"Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)", mai afirmă el.
Şeful statului aduce şi critici de constituţionalitate din perspectiva dreptului la informaţie (art. 31 din Constituţie), accesului la cultură (art. 33 din Constituţie) şi libertăţii de exprimare (art. 30 din Constituţie).
Legea a fost sesizată la CCR şi de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi, obiecţie respinsă săptămâna trecută de Curtea Constituţională.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
