Înălțarea Domnului, cunoscută în popor și sub numele de Ispas, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Celebrată la 40 de zile după Paște, întotdeauna într-o zi de joi, sărbătoarea marchează momentul în care Iisus Hristos S-a înălțat la cer în prezența ucenicilor Săi. În 2026, Înălțarea Domnului pică pe 21 mai — o dată cu o semnificație aparte, întrucât coincide cu Ziua Eroilor și cu prăznuirea Sfinților Constantin și Elena.
„Înălțarea Domnului amintește de momentul în care Iisus Hristos s-a ridicat la cer, în prezența ucenicilor săi, la 40 de zile după Înviere. Semnificația acestei zile depășește dimensiunea strict religioasă, fiind asociată cu ideea de speranță, mântuire și continuitate spirituală", a explicat Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București.
În ce zi se vopsesc ouăle pentru Înălțarea Domnului
Spre deosebire de Paște, când ouăle se vopsesc în Joia Mare, pentru Înălțarea Domnului tradiția spune că ouăle se înroșesc chiar în dimineața zilei de sărbătoare. Aceasta este considerată ultima ocazie din an pentru vopsirea ouălor roșii, care simbolizează sângele lui Hristos.
Ouăle astfel pregătite sunt aduse la biserică pentru a fi sfințite și date de pomană săracilor, alături de pască, cozonac, brânză, pâine caldă și vin — acestea fiind bucatele specifice Moșilor de Ispas, zi de pomenire a celor adormiți. Se crede că cine vopsește ouă roșii de Înălțare va avea sănătate tot anul.
Pentru a evita spargerea ouălor la fiert, gospodinele sunt sfătuite să le scoată din frigider din timp și să le pună la fiert în apă rece, nu direct în apă clocotită. Un truc util: adăugarea unei lingurițe de oțet sau de sare în apa de fiert întărește coaja și previne crăparea.
„În spațiul românesc, Înălțarea Domnului este însoțită de numeroase practici religioase și obiceiuri populare. Credincioșii participă la slujbele oficiate în biserici, unde sunt rostite rugăciuni atât pentru cei vii, cât și pentru cei adormiți, iar în multe regiuni gospodăriile sunt împodobite cu frunze de nuc sau de tei, considerate simboluri ale protecției divine", a mai precizat Părintele Cazacu.
Printre obiceiurile populare se numără și purtarea frunzelor de nuc la brâu — tradiție legată de credința că Iisus le-ar fi purtat la momentul Înălțării — dar și lovirea ușoară a vitelor cu leuștean, pentru sănătate și belșug. Semănăturile se făceau, în tradiția agrară, până în ziua de Ispas, pentru a asigura o recoltă bogată.
Ortodocșii se salută cu „Hristos S-a înălțat!"
Înălțarea Domnului marchează și schimbarea salutului pascal. Începând cu această zi și până la Rusalii, credincioșii ortodocși nu se mai salută cu „Hristos a Înviat! — Adevărat a Înviat!", ci cu „Hristos S-a înălțat! — Adevărat S-a înălțat!".
Ziua vine și cu o serie de interdicții păstrate din generație în generație. „Această zi este privită ca un moment de reculegere și echilibru, motiv pentru care tradiția recomandă evitarea activităților solicitante sau a conflictelor. Lucrul în gospodărie, spălatul rufelor sau munca la câmp nu sunt potrivite în zi de sărbătoare", a mai adăugat Părintele Cazacu. De asemenea, nu se împrumută nimic din casă — nici sare, nici foc — iar certurile sunt considerate aducătoare de ghinion.
O superstiție răspândită spune că dacă plouă de Ispas, anul va fi roditor, în timp ce o zi senină prevestește secetă. Tot în credința populară, sufletele celor morți între Paște și Înălțare ajung direct în Rai, „porțile cerului" fiind deschise în acest interval.
În România, Înălțarea Domnului are și o dimensiune națională: din 1920, prin decret regal, ziua este dedicată și Zilei Eroilor. În toate bisericile și mănăstirile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire pentru cei căzuți pe câmpurile de luptă, iar la ora 12 clopotele tuturor lăcașurilor de cult bat în semn de recunoștință.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
