Gata cu laudele servile. Gata cu soluţiile politicoase şi diplomaţia de modă veche. Şi nimeni nu-l mai numeşte pe Donald Trump „tati” acum. Liderii europeni, care s-au străduit timp de un an să găsească o soluţie pentru a face faţă unui preşedinte american întărit în al doilea mandat, s-au apropiat de a spune „nu” sau ceva similar din punct de vedere diplomatic confruntaţi cu dispreţul său faţă de dreptul internaţional şi cererile sale pentru teritoriul lor, comentează The Associated Press.
Promisiunea lui Trump de a prelua Groenlanda şi de a pedepsi orice ţară care se opune pare să fi fost punctul de cotitură.
„Liniile roşii” au fost considerate depăşite anul acesta, când Trump a reînviat brusc cererea sa ca Statele Unite să stăpânească „absolut” Groenlanda, regiunea semi-autonomă care face parte din Danemarca, aliat din NATO. Acest lucru i-a determinat chiar şi pe cei mai blânzi diplomaţi să emită avertismente dure în privinţa lui Trump, pe care îl flataseră până acum cu un tratament regal şi laude servile.
„Marea Britanie nu va renunţa” la sprijinul său pentru suveranitatea Groenlandei, a declarat premierul britanic Keir Starmer. De asemenea, mai mulţi lideri ai continentului au afirmat că „Europa nu va fi şantajată” în privinţa Groenlandei.
„Ameninţările nu au loc între aliaţi”, a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Støre.
Discuţiile diplomatice dure din jurul confruntării de săptămâna trecută de la Davos, Elveţia, nu au fost singurul factor care a exercitat presiune asupra lui Trump. Alegerile pentru Congresul SUA se apropie în noiembrie, pe fondul unei pieţe bursiere în scădere şi a unui rating de aprobare în declin. Liderii europeni nu sunt nici primii care îi stau în cale lui Trump în timpul celui de-al doilea mandat al său – mai e şi preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell.
Dar schimbarea dramatică de atitudine a elitei europene, de la „îmbunarea” lui Trump la sfidarea lui, oferă indicii despre eforturile continue ale unor ţări de a spune „nu” unui preşedinte care urăşte să audă acest cuvânt şi este cunoscut pentru represaliile sale. „Vrem o bucată de gheaţă pentru protecţia mondială, iar ei nu ne-o dau”, a declarat Trump audienţei sale de la Forumul Economic Mondial. „Puteţi spune da şi vă vom fi foarte recunoscători. Sau puteţi spune nu şi ne vom aminti”, a continuat el.
Lecţia 1: Vorbiţi pe o singură voce
În ultimele zile, Europa a refuzat în mod repetat să-l urmeze pe Trump, de la cererea sa privind Groenlanda şi aderarea la noul său Consiliu de Pace şi până la ceea ce Mark Carney din Canada a numit „ficţiunea” că alianţa funcţionează în beneficiul oricărei ţări mai mult decât al celei mai puternice. Momentul a marcat o unitate între liderii europeni pe care au luptat să o obţină timp de un an, relatează News.ro.
„Când Europa nu este divizată, când suntem uniţi şi când suntem clari şi puternici şi în dorinţa noastră de a ne apăra, atunci rezultatele se vor vedea”, a spus prim-ministrul danez Mette Frederiksen. „Cred că am învăţat ceva”, a adăugat ea.
Federiksen însăşi este un exemplu pentru acest proces de învăţare. Acum un an, ea şi alţi lideri erau în defensivă şi răspundeau în principal administraţiei Trump. Ea a considerat necesar să declare reporterilor în februarie 2025: „Nu suntem un aliat rău”, după ce vicepreşedintele JD Vance a spus că Danemarca „nu este un aliat bun”.
Trump este tranzacţional. El nu acordă prea multă importanţă diplomaţiei şi nu are „nevoie de dreptul internaţional”, după cum a declarat el pentru The New York Times luna aceasta. Aici se află discrepanţa dintre liderii europeni, care sunt de obicei dispuşi să colaboreze, şi preşedintele republican, care a revenit în forţă la Casa Albă, declarând că doreşte ca SUA să preia Groenlanda, Panama şi poate chiar Canada.
„În primul mandat al lui Trump, Europa nu ştia la ce să se aştepte şi a încercat să trateze cu el folosind vechile reguli ale diplomaţiei, cu speranţa că, dacă vor continua să discute cu el în termeni moderaţi, acesta îşi va schimba comportamentul şi va intra în club”, a declarat Mark Shanahan, profesor asociat la Universitatea din Surrey. „Este foarte dificil pentru alţi lideri care interacţionează între ei prin intermediul unui sistem bazat pe reguli şi convorbiri diplomatice”, a spus Shanahan. „Le este greu să se schimbe”, subliniază el.
La cinci luni de la învestirea lui Trump, anul trecut, cu ameninţarea sa privind Groenlanda încă în aer, liderii europeni au reuşit să înţeleagă suficient modul de gestionare al lui Trump pentru a organiza o reuniune a ţărilor NATO în Olanda. Membrii NATO au convenit să contribuie mai mult şi i-au acordat lui Trump meritul de a-i fi forţat să se modernizeze.
Secretarul general Mark Rutte, cunoscut ca omul care ştie cel mai bine cum să trateze cu Trump, a comparat rolul preşedintelui în calmarea războiului dintre Iran şi Israel cu cel al unui „tată” care intervine într-o bătaie în curtea şcolii.
Lecţia 2: Luaţi în considerare posibilitatea de a spune „nu” şi faceţi alegeri în consecinţă
Diplomaţia tradiţională există pentru a păstra posibilităţile de colaborare. Adesea, asta înseamnă să eviţi să spui un „nu” categoric, dacă este posibil. Dar mişcarea lui Trump cu Groenlanda a fost o ameninţare atât de severă din partea unui membru NATO către altul, încât prim-ministrul Groenlandei a spus chiar acest cuvânt. „Ajunge”, a spus Jens-Frederik Nielsen într-o declaraţie la scurt timp după remarca lui Trump din 5 ianuarie. „Gata cu presiunile. Gata cu aluziile. Gata cu fanteziile despre anexare”, a transmis oficialul de la Nuuk.
Acest lucru a contribuit la stabilirea tonului. Liderul danez a spus că orice invazie a Groenlandei ar marca sfârşitul NATO şi a îndemnat membrii alianţei să ia în serios ameninţarea.
Aceştia au făcut-o, emiţând declaraţie după declaraţie în care respingeau ameninţarea reînnoită.
Trump a răspuns weekendul trecut de pe terenul său de golf din Florida cu ameninţarea că va aplica o taxă de import de 10% în termen de o lună asupra mărfurilor provenite din opt ţări europene – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franţa, Germania, Regatul Unit, Ţările de Jos şi Finlanda. Rata, a scris el, va urca la 25% pe 1 iunie dacă nu se va ajunge la un acord pentru „achiziţionarea completă şi totală a Groenlandei” de către Statele Unite.
Lecţia 3: Respingeţi paradigma puterii mari a lui Trump
Cuvintele belicoase ale lui Trump au aprins spiritele printre liderii sosiţi la Davos. Dar aceştia păreau să recunoască, de asemenea, că lumea mai mare a lui Trump îl făcea vulnerabil.
„Trump se afla într-o poziţie destul de slabă, deoarece are multe alte probleme iminente”, pe plan intern, inclusiv o decizie iminentă a Curţii Supreme a SUA cu privire la tarifele sale şi o reacţie negativă la raidurile împotriva imigranţilor din Minnesota, arată Duncan Snidal, profesor emerit de relaţii internaţionale la Universitatea Oxford şi la Universitatea din Chicago.
Carney, din Canada, a răspuns şi el negativ, reformulând întrebarea nu ca fiind despre Groenlanda, ci dacă era momentul ca ţările europene să-şi unească forţele împotriva unui „agresor”. Iar răspunsul său a fost că da, este momentul. Fără a numi explicit SUA sau pe Trump, Carney a vorbit fără menajamente: Europa, a spus el, ar trebui să respingă „coerciţia” şi „exploatarea” marilor puteri. Este momentul să acceptăm, a spus el, că a avut loc o „ruptură” în alianţă, nu o tranziţie.
Snidel a subliniat că nu s-a spus că ruptura era foarte recentă şi că, deşi ar putea fi dificil de reparat în viitor, refacerea acesteia în conformitate cu reguli ajustate rămâne în interesul SUA şi al Europei, dincolo de preşedinţia lui Trump. „Este o afacere prea bună pentru ca toţi să o refuze”, a spus Snidel.
Lecţia 4: Exersaţi prudenţa
Înainte ca Trump să părăsească podiumul de la Davos, deja începuse să dea înapoi.
Şi-a anulat ameninţarea de a folosi „forţa” pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. Nu după mult timp, s-a răzgândit complet, anunţând „cadrul” unui acord care ar face inutilă ameninţarea sa cu tarifele.
Trump a declarat pentru Fox Business că SUA „vor avea acces total la Groenlanda” potrivit „acordului-cadru”, fără a divulga ce ar putea însemna acest lucru.
Frederiksen a apăsat din nou butonul de avertizare. Într-o declaraţie, ea a spus: „Nu putem negocia suveranitatea noastră”. Cu alte cuvinte: „Nu”.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
