O VESTE BUNĂ... DUPĂ 30 DE ANI!
La un an de la campania CFR - CIFRELE DEZASTRULUI, Știrile Digi FM se întorc la subiectul situației în care se află infrastructura feroviară din România. În noua campanie CFR ȘI DRAGOSTEA DE... ȘINE aflați ce s-a schimbat din mai 2018 până astăzi sau, măcar, ce e pe cale să se schimbe. Asta în condițiile în care numai anul trecut, pierderile de timp pe calea ferată cumulate, s-au ridicat la 6 ani. O veste neașteptată, după atâția ani de sub-finanțare și în care trenurile au ajuns să se târască pe șinele vechi și degradate, a venit la mijlocul lui august. CFR SA anunță că a eliminat jumătate din restricțiile de viteză pe întreaga rețea feroviară. Mai exact, trenurile pot circula fără să fie nevoite să încetinească pe 239 din cele 490 de porțiuni cu probleme. Este vorba despre magistralele Bucureşti - Timişoara, Bucureşti - Episcopia Bihor, Braşov - Curtici, Bucureşti - Vicşani, Braşov - Satu Mare, Tecuci - Ungheni, Bucureşti - Galaţi şi Bucureşti - Mangalia. S-au ridicat restricțiile și din zona unor gări importante cum ar fi Gara de Nord, Ploieşti Sud, Craiova sau Buzău. Costurile s-au ridicat la aproximativ 360 de milioane de lei.
DE CÂȚI BANI E NEVOIE PENTRU O INFRASTRUCTURĂ FEROVIARĂ MODERNĂ?
Noile investiții în calea ferată arată că se poate. Alte cifre arată că e nevoie de mult mai mult. Infrastructura trebuie să asigure siguranța tranportului cu trenurile. În campania noastră de anul trecut, „Cifrele dezastrului”, arătam că, lunar, sunt 3 până la 6 incidente care au implicat locomotive, vagoane sau, strict, șinele pe care merg acestea. În ianuarie 2018 erau investigate de Agenția de investigare feroviară română, o deraiere a unui vagon de tren și o deconectare a unei locomotive de la rețeaua electrică. În ianuarie 2019, aceeași Agenție a deschis nu mai puțin de 9 anchete, dintre care 5 pentru deraieri, adică de 4 ori mai multe incidente decât în prima luna a anului trecut. Cifrele scot la iveală nota de plată pentru 30 de ani de subfinanțare. E nevoie de sume colosale pentru a moderniza infrastructura feroviară și a avea trenuri de mare viteză. O spune chiar CFR în strategia de dezvoltare 2018 - 2022. Potrivit acesteia, compania ar avea nevoie de 56,03 miliarde lei (12,18 miliarde euro). Documentul subliniază declinul traficului feroviar, dar și a celui de marfă în ultimii 30 de ani.
„Finanțarea insuficientă a întreținerii, reparării și reînnoirii infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia și la creșterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii", se menționează în document. În plus, „principala cauză a decalajului major între România și Uniunea Europeană în ceea ce privește transportul feroviar de pasageri o constituie finanțarea publică deficitară a transportului feroviar din România”.
Suma de 56,03 miliarde lei este împărțită pe mai multe capitole:
- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii coridorului Rin-Dunăre - 20,45 miliarde lei.
- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii coridorului Orient / East-Med - 11,76 miliarde lei.
- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rețelei TEN-T Centrale( Reteaua Trans - Europeana de Transport) - 4,4 miliarde lei.
- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rețelei TEN-T Globale - 1,05 miliarde lei.
Reteaua Trans-Europeană de Transport este un proiect al UE, conectează Europa Centrală și Europa de Sud-Est, este format din 9 coridoare dintre care 2 străbat România și ar trebui să fie finalizată până în 2030.
Alte investiții sunt necesare în:
- Reînnoirea infrastructurii feroviare - 5,7 miliarde lei.
- Intreținerea curentă a infrastructurii feroviare - 7,25 miliarde lei.
- Reparațiile curente ale elementelor de infrastructură 1,08 miliarde lei.
DE CE NU MAI VOR ROMÂNII SĂ MEARGĂ CU TRENUL?
„Traficul feroviar de călători a suferit un declin major în ultimii 30 de ani, atât în ceea ce privește volumul de transport (măsurat în număr călători) cât și în ceea ce privește volumul de prestații (măsurat în călători pe km). Pentru ambii indicatori s-a înregistrat o contracție de circa 86% față de anul 1989. Acest declin se reflectă în diminuarea dramatică a cotei de piață, care reprezintă în prezent doar cca 16,46% din totalul transporturilor publice de pasageri și 20,5% din totalul transporturilor terestre de pasageri (cu referire la transportul public)”, se arată în documentul publicat pe site-ul CFR. Una dintre principalele cauze ale declinului înregistrat după anul 1990 o constituie nivelul foarte redus de performanță al transportului feroviar de călători, exprimat prin viteza comercială a trenurilor de călători și prin punctualitatea acestora, care reprezintă o consecință a stării neadecvate a infrastructurii feroviare.
„Una dintre principalele direcții de acțiune pentru stoparea declinului transportului feroviar de pasageri și inversarea acestei tendințe constă în reconsiderarea modului de abordare a mentenanței, dezvoltării și exploatării infrastructurii feroviare, astfel încât să poată fi asigurat suportul logistic necesar creșterii vitezei de deplasare a trenurilor de pasageri și ameliorării punctualității”, susțin autorii strategiei.
Media pe rețea a vitezelor maxime permise reprezintă 70,7% din viteza maximă proiectată, iar media vitezelor comerciale realizate în traficul de călători reprezintă mai puțin de 45% din viteza proiectată a rețelei feroviare. Analiza făcută de CFR arată și că „reabilitarea transportului feroviar de pasageri este nu numai posibilă, ci chiar dezirabilă, deoarece pe piață există un nivel ridicat de așteptări din partea clienților pentru transportul feroviar”.
CE SPUN OAMENII POLITICI DESPRE CĂILE FERATE?
CFR poate să funcționeze mai bine dacă este finanțat mai bine. Este opinia deputatului independent Adrian Dohotaru. Cât privește strategia publicată pe site-ul ministerului transporturilor... „este bună, dar responsabilitatea aplicării ei aparține tot decidentului politic. La noi, din păcate, subfinanțarea este însoțită de lipsa de viziune dar și de incompetență”, a declarat pentru Știrile Digi FM, Adrian Dohotaru.
„Mulți spun că CFR-ul funcționează prost și trebuie privatizat. Eu nu sunt de acord cu acest punct de vedere. CFR poate să funcționeze mult mai bine în condițiile în care este mult mai bine finanțat, dar trebuie să ai și un control civic, un control public asupra a ceea ce se întâmplă la nivelul managementului CFR tocmai pentru că acele investiții mai mari să nu fie deturnate și să avem încredere că banii sunt folosiți ok. Uneori, strategiile mari sunt delegate. Poate aici aveau consultanți de la Banca Mondială, dar până la urmă, responsabilitatea aplicării unei strategii - că e bună - este a decidentului politic”.
România se situează pe ultimul loc Uniunea Europeana în ceea ce priveşte finanţarea infrastructurii feroviare. O arată „Strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare”, document publicat de ministerul transporturilor.
Acesta prezintă o analiză realizată în cadrul studiului intitulat „The 2017 European Railway Performance Index (RPI)”, realizat de un consorţiu internaţional la solicitarea Comisiei Europene. Studiul evidenţiază că există o relaţie de cauzalitate directă între nivelul finanţării publice a infrastructurii feroviare şi nivelul de performanţă al transportului feroviar.
PARADOX: N-AVEM AUTOSTRĂZI DEȘI AM INVESTIT ÎN INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ ȘI AM NEGLIJAT CĂILE FERATE
Conform acestui studiu, România se situează pe penultimul loc dintre cele 25 de ţări analizate, atât din punct de vedere al nivelului de finanţare publică al transportului feroviar, cât şi din punct de vedere al nivelului de performanţă în domeniul feroviar.
Dacă se analizează comparativ finanţarea publică a infrastructurii feroviare şi finanţarea infrastructurii rutiere se constată existenţa unui decalaj foarte mare în favoarea transportului rutier.
Graficul arată că acest fenomen a fost semnalat de experţii internaţionali încă din 2005. La momentul respectiv raportul dintre feroviar şi rutier în ceea ce priveşte finanţare apublică era de 11,5:1, ceea ce ne situa pe ultimul loc dintre statele europene analizate. Cota de finanţare a infrastructurii feroviare în raport cu finanţarea totală a transportului terestru era în acel moment de 4 ori mai mică decât media europeană.
Ulterior anului 1996, în România raportul dintre feroviar şi rutier în ceea ce priveşte finanţarea publică a fost menţinut aproape în permanenţă la valori mai mari decât 10:1, ceea ce constituie o distorsionare importantă a pieţei transporturilor terestre. Chiar dacă tendinţa de a finanţa mai consistent infrastructura rutieră s-a manifestat în toate statele europene, decalajul existent în România iese complet din tiparele europene. În statele Europei de Vest acest raport a fost inferior valorii de 2:1, iar în statele Europei de Est raportul s-a situat sub valoarea de 4:1.
În ultimii ani s-a investit în infrastructura rutieră, iar cea feroviară a fost, practic, neglijată în opinia deputatului independent.
„Dacă în alte țări raportul între investițiile în infrastructură feroviară versus infrastructură rutieră este de 1 la 3, alteori chiar 1 la 2, în România, în unii ani, am ajuns la un raport de 16 la 1 în favoarea infrastructurii rutiere. Din acest motiv sunt necesari mai mulți bani în infrastructură feroviară”, a declarat Dohotaru.
Directorii de la căile ferate au acceptat să se întâlnească și să discute cu Știrile Digi FM. Aflați concluziile și planurile acestora în continuare în cadrul Campaniei „Căile ferate române și dragostea... de șine” în fiecare zi la Știrile Digi FM și pe digifm.ro.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
