Bunicii noștri își puteau fixa ceasul după mersul trenurilor! În prezent, aproape nu există traseu pe care trenul să nu întârzie! Cel puțin 5 minute, în cel mai fericit caz! Altfel, sunt întârzieri de la o jumătate de oră la trei ore. Ori se dilată șina din cauza căldurii sau au furat hoții cablurile de înaltă tensiune, ori sunt restricții, lucrări de consolidare și, mai rar, de modernizare.
Percepția călătorilor cu trenul este în deplină concordanță cu datele relevate de industrie - viteză de deplasare redusă, întârzierile frecvente ale trenurilor, la care se adaugă conditiile din garnituri:
Dezastru, condiții! 200 de minute, 100 de minute întârziere, avem abonamente toți navetiștii, nu face nimeni nimic. Ușile sunt legate cu sârmă, geamuri sparte, căldură deloc. Ce putem să zicem? Important să ai abonament, control peste control, sunt mai mulți controlori decât călători. Ce-i în România… asta-i de toată critica lui Dumnezeu! Te sui în tren, îți bagă aer condiționat rece iarna și vara îți bagă aer cald. Ce-i asta, domnule? Așa ceva îi penibil!...Întârzieri, la greu. Se strică locomotiva nu știu unde, trenul nu mai poate merge, ce-i intereseaza pe ei că noi nu mai ajungem la serviciu?...Foarte proaste condițiile, foarte, foarte proaste! Controale peste controale. Sunt niște condiții ca la pușcărie...O stat la Ulmeni două garnituri două ore pentru că n-au avut o locomotivă să trimită să deblocheze linia. Acceleratul care venea dinspre Baia Mare s-o stricat locomotiva și noi nu am putut ajunge la serviciu. Deci eu trebuia să fiu la serviciu la ora 6 și trenul a ajuns la ora 9. Cine plătește diferența asta?Deci, asta-i, trenuri murdare, uși care cad din tren, ferestre sparte, căldură nu-i, numai vin și ne cer abonamentele. Nu se poate așa ceva! Suntem ca și în India. Mai avem un pic și ne urcăm pe tren ca să putem circula, să ne facem naveta la serviciu!
În plus, multe stații de cale ferată se află într-o stare de degradare evidentă, departe de standardele și de dotările necesare în contextul actualului nivel de dezvoltare și tehnologizare. O arată un studiu de piață în transportul de călători pe calea ferată, realizat de Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar, din cadrul Consiliului Concurenței.
Potrivit acestuia, din 1990, numărul de călători transportați cu trenul a scăzut semnificativ, de la aproape 408 milioane în 1990, la cca 100 milioane în 2004, pană la 54,5 milioane în 2011. Începând din 2012, numărul acestora a crescut constant, ajungând în 2015 la aproximativ 66 milioane.
54 de milioane de oameni au călătorit cu trenul anul trecut, spune Adrian Vlaicu, expert afaceri în cadrul SNTFC CFR Călători SA.
Pentru anul trecut, s-au transportat peste 54 de milioane de călători, în creștere față de 2016 cu peste 1,5 milioane de călători. Deci, este o activitate în dezvoltare. CFR Călători desfășoară acest serviciu de transport numia în baza unui contract de servicii publice cu statul român. Nu facem alte tipuri de călătorii în relația cu călătorul din România, lucrăm în cadrul contractului de servicii publice cu statul român.
Deşi în ultimii ani s-a înregistrat o uşoară evoluţie a numărului de călători transportaţi cu trenul, starea precară în care se află o parte importantă a infrastructurii feroviare, care determină restricţii de viteză nu permite operarea în condiţii de calitate, care să genereze o creştere evidentă a cererii pentru aceste servicii sau, cel puţin, menţinerea la un nivel relativ constant, mai arată studiul.
În plus, deşi numarul de restricţii de viteză s-a redus, de la 596 în anii anteriori, la 187 în 2016, durata mare de parcurs generează, în continuare, o atractivitate scăzută pentru acest mod de transport.
Actualul ministru al transporturilor pare ca a găsit soluția pentru reducerea restricțiilor-CFR Infrastructură să folosească banii pe care ii are de recuperat de la CFR Marfă în investiții. (aproape 150 de milioane de euro).
Lucian Șova, într-o declarație la Conferinţa Transporturi & Infrastructură - 2018, organizată in martie, de Capital:
CFR Infrastructură dacă și-ar folosi toți banii pe care îi are de primit de la CFR Marfă am avea sute de kilometri pe care restricțiile ar fi ridicate. Și nu glumesc când spun că a avea o infrastructură feroviară fără restricții deja poate fi tratat ca pe un lucru mai bun decât ceea ce este astăzi. Și, desigur, să privim la infrastructura modernă pe care o realizăm cu fonduri europene.
Prezent la aceeași conferință, Ion Gavrilă, directorul CNCFR SA, a spus că s-au inventariat deja toate zonele unde se circulă cu restricții.
Se va încerca, din bugetul pe 2018, ridicarea a 25% dintre ele până la finalul anului.
Anul acesta ne-am propus să avem 23 de poduri și podețe, să avem 47 de stații de cale ferată modernizate și 42 de treceri la nivel. Avem restricții de viteză, am inventariat toate zonele cu trafic mare și avem restricții pe care le putem ridica cu forțe proprii, lucrăm deja la ele, iar acolo nu putem încercăm să facem refacții ( înlocuirea elementelor componentelor de cale ferată ca urmare a uzurii, n.r. ). Acolo unde nu este trafic de circulație și nu avem nici restricții de viteză ne axăm mai puțin pe ele. Ne-am propus, împreună cu direcția de exploatare, să ridicăm 25% din restricții.
Dacă vrei să citești toate materialele Campaniei Știrilor Digi FM, le găsești aici.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
