'Blue Monday' ar trebui să inspire oamenii să îşi îmbunătăţească viaţa, nu să incite la teamă, spune medicul psihiatru Anamaria Ciubară, potrivit căreia cea mai deprimantă zi din an depinde de circumstanţele fiecărei persoane, nu este o zi anume din calendar.
"Blue Monday" sau "Lunea cea tristă" este un nume dat zilei de luni din a treia săptămână a lui ianuarie, considerată ca fiind cea mai deprimanta zi a anului, potrivit Agerpres.ro.
Conform medicului, acest concept de ''Blue Monday'' a apărut pentru prima dată în anul 2005 şi a fost publicat într-un comunicat de presă al companiei Sky Travel, în urma unui calcul inedit.
"Astfel, prima 'Blue Monday' din istorie a luat naştere pe data de 24 ianuarie 2005. Potrivit Wikipedia, psihologul Cliff Arnall a creat şi o formulă matematică elaborată pentru a calcula cele mai deprimante zile ale anului. El a luat în considerare vremea, facturile la utilităţi, datoriile, nivelul motivaţional, precum şi faptul că majoritatea oamenilor urăsc zilele de luni. Calculul a ţinut cont de o serie de factori, cum ar fi vremea, datoriile acumulate de sărbători, timpul scurs de la Crăciun, salariul lunar, perioada ce a trecut de la eşecul rezoluţiilor de Anul Nou şi nivelul scăzut de motivaţie atins în urma suprapunerii tuturor acestor evenimente, dar şi întoarcerea la muncă după sărbătorile de iarnă, o situaţie financiară mai precară decât în luna anterioară şi, per total, o stare generală deprimantă", a declarat pentru AGERPRES Anamaria Ciubară, prof. univ. dr. habil. la Universitatea "Dunărea de Jos" Galaţi.
Cu toate acestea, susţine Anamaria Ciubară, experţii au considerat formula ca fiind lipsită de sens, motivând că în calcul nu erau definite unităţi, "ceea ce înseamnă că nici măcar din punct de vedere matematic ea nu ar avea sens".
"Mai mult, Cliff Arnall, fost tutore la Universitatea Cardiff, căruia îi este atribuit comunicatul de presă original, militează în mod deschis împotriva unei 'Blue Monday' cu conotaţii negative, declarând că ea a fost menită să inspire oamenii să îşi îmbunătăţească viaţa, nu să incite la teamă. Este important de spus că cea mai deprimantă zi din an depinde de circumstanţele fiecărei persoane, nu este o zi anume din calendar", afirmă medicul psihiatru Anamaria Ciubară.
După lansarea ideii de existenţă a "Blue Monday", cercetătorii şi-au îndreptat atenţia pentru analizarea fenomenului.
"Acest concept a fost extins către mai multe domenii de cercetare, altele decât psihiatria şi psihologia. Astfel, în 2024 a fost realizat un studiu retrospectiv al Universităţii din Beijing, în colaborare cu Universitatea din Washington. Cercetătorii afirmă că efectul zilei luni, cunoscut şi sub denumirea de 'Blue Monday', se referă la emoţiile negative pe care indivizii le experimentează adesea în zilele de luni, care pot declanşa comportamente iraţionale şi pot duce la ineficienţa pieţei", spune ea.
Acest fenomen, susţine medicul, dacă se extinde la piaţa crowdfunding-ului, ar putea pune provocări pentru succesul strângerii de fonduri.
"Pentru a explora această posibilitate, am efectuat un studiu cuprinzător asupra efectului 'luni' folosind date zilnice de la o platformă de crowdfunding bazată pe recompense. Investigaţia noastră dezvăluie că efectul zilei de luni este predominantă în crowdfunding. Mai exact, am constatat că performanţa proiectului de crowdfunding, măsurată prin cantitatea de noi fonduri strânse, numărul de noi susţinători şi contribuţiile medii ale susţinătorilor, tinde să fie mai slabă luni decât în celelalte zile ale săptămânii. În special, acest efect pare să fie evident în diferite tipuri de proiecte de finanţare participativă, indiferent de caracteristicile şi calităţile lor inerente", explică dr. Anamaria Ciubară.
Cu toate acestea, subliniază medicul, puterea efectului 'luni' variază în funcţie de tipurile de proiect şi de opţiunile de finanţare oferite.
"Efectul este mai pronunţat în proiectele tehnologice, dar mai slab în proiectele de bunuri publice. În plus, opţiunile de donaţie sunt mai puţin afectate de efectul 'luni', în comparaţie cu opţiunile obişnuite şi, în mod intrigant, opţiunile de loterie par să fie imune la acest efect. În plus, efectul 'luni' scade pe măsură ce perioada de strângere de fonduri progresează, în timp ce se intensifică odată cu preţurile ridicate ale proiectelor. De asemenea, am descoperit o strategie potenţială pentru a atenua efectul 'luni': eşantionarea produselor. Proiectele care primesc scoruri mai mari de feedback de la utilizatori din eşantionarea produselor tind să experimenteze un efect de luni mai slab. Împreună, descoperirile noastre pun în lumină comportamentele iraţionale ale susţinătorilor de finanţare participativă care decurg din efectul 'zilei de luni', descoperă mecanismele sale de bază şi oferă implicaţii practice pentru strângeri de fonduri pentru a atenua efectul zilei de luni şi pentru a le îmbunătăţi performanţa de finanţare participativă", precizează Anamaria Ciubară.
Din punct de vedere psihiatric, arată medicul, este necesară elaborarea unor strategii de prevenire a sinuciderilor, întrucât multe studii au raportat că acestea tind să apară în zilele de luni, în special pentru persoanele în adolescenţă şi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani.
"Cu toate acestea, din cauza lipsei unor controale eficiente ale datelor, au lipsit constatări concludente cu privire la efectele potenţiale ale unei zile din săptămână asupra sinuciderilor. În anul 2018, a fost publicat un studiu în care au fost analizate datele publice pentru cauzele de deces din 1997 până în 2015 în Coreea de Sud, ţară cu o rată crescută a sinuciderilor. Moartea accidentală a fost utilizată ca grup de control. S-a calculat probabilitatea de sinucidere în fiecare zi a săptămânii în funcţie de grupa de vârstă. Au fost utilizate un total de 377.204 decese (188.601 sinucideri şi 188.603 decese accidentale). Frecvenţa sinuciderilor a fost cea mai mare luni şi a scăzut pe parcursul săptămânii până sâmbătă. Decesul accidental a fost cel mai mare sâmbătă şi nu a prezentat variaţii în funcţie de ziua săptămânii. Pentru persoanele în adolescenţă şi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani, probabilităţile de sinucidere de luni au fost cu 9% şi, respectiv, 10% mai mari decât cele din zilele de duminică. Pe măsură ce vârsta a crescut, diferenţele de probabilitate de sinucidere în funcţie de ziua săptămânii au fost atenuate. Aşa-numitul efect 'Blue Monday' este real, în special pentru persoanele în adolescenţă şi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani. De aceea ar trebui planificate strategii de prevenire a sinuciderii care urmăresc să atenueze povara şi stresul zilei de luni", consideră dr. Anamaria Ciubară.
Medicul psihiatru afirmă totodată că efectul "Blue Monday" este strâns corelat cu stările depresive.
"Depresia este o afecţiune psihică ce nu are o cauză unică. Se declanşează, în general, la persoanele care au un risc genetic, prin acţiunea unor factori de mediu (stres cronic, evenimente negative de viaţă, catastrofe naturale). Atunci când o persoană se confruntă cu multe dificultăţi, atunci când problemele de viaţă sunt foarte mari sau influenţa genetică este crescută, riscul de depresie este mai ridicat", mai spune aceasta.
Ea a subliniat totodată importanţa cunoaşterii factorilor de risc, având în vedere că evitarea şi managementul corect al acestora ar putea împiedica dezvoltarea ulterioară a afecţiunii.
"Pentru a reduce riscul de apariţie a depresiei, au fost descrise o serie de măsuri care pot fi aplicate atât pentru persoanele obişnuite, dar mai ales pentru cele care au un risc crescut de a dezvolta această afecţiune. Aceste măsuri de prevenţie ar putea reduce cu un sfert sau chiar cu jumătate riscul instalării depresiei, sunt nespecifice şi includ măsuri nutriţionale, legate de stilul de viaţă, metode educaţionale, de consiliere, psihoterapeutice, farmacologice, dar şi limitarea factorilor de risc", conchide dr. Anamaria Ciubară.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
