Reprezentanţii Preşedinţiei ucrainene au citit prost transcrierea declaraţiei preşedintelui rus Vladimir Putin, judecând după reacţia lor la propunerea de reluare a negocierilor directe pe 15 mai, la Istanbul, a declarat duminică pentru TASS purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
„Judecând după reacţia de la Bankova (sediul Preşedinţiei ucrainene - n.r.), transcrierea declaraţiei preşedintelui rus a fost prost citită acolo”, a spus Maria Zaharova, subliniind că propunerea lui Putin a fost comentată şi susţinută de„ sute de politicieni şi mass-media din lume”, relatează News.ro.
Zaharova a subliniat că liderul rus a exprimat clar necesitatea unui proces de negociere privind cauzele profunde ale războiului. „Numai după aceea va fi posibil să se vorbească despre o încetare a focului”, a punctat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns duminică cu prudenţă la propunerea liderului rus Vladimir Putin de a purta rapid discuţii directe pentru a pune capăt războiului, afirmând că Kievul este dispus să discute, dar numai după ce Moscova va fi de acord cu o încetare a focului.
De ce a apărut Putin în toiul nopții la televiziune
Putin şi-a făcut propunerea într-o declaraţie televizată de la Kremlin, susţinută la ora 1:30 noaptea, care a coincis cu o oră de maximă audienţă în SUA, unde preşedintele Donald Trump a presat ambele părţi să accepte un armistiţiu de cel puţin 30 de zile şi să pună capăt războiului care se desfăşoară de mai bine de trei ani.
Volodimir Zelenski i-a cerut omologului de la Kremlin să declare o încetare a focului începând de luni, 12 mai, înainte de a se aşeza la masa negocierilor. „Primul pas în încheierea cu adevărat a oricărui război este încetarea focului. Nu are niciun rost să continuăm crimele nici măcar pentru o singură zi”, a punctat Volodimir Zelenski într-o postare pe reţelele sociale.
„Încetarea necondiţionată a focului nu este precedată de negocieri, prin definiţie”, a reacţionat şi preşedintele francez Emmanuel Macron, vorbind cu jurnaliştii la coborârea din tren în oraşul polonez Przemysl, la întoarcerea din vizita sa în Ucraina, potrivit Franceinfo. „Cred că acest lucru este inacceptabil pentru ucraineni, deoarece ei nu pot accepta negocieri în timp ce continuă să fie bombardaţi”, a explicat el.
Preşedintele american a salutat, într-o postare pe Truth Social, „o potenţială zi măreaţă” în urma propunerii liderului rus, dar şi el a menţionat încetarea luptelor. „Gândiţi-vă la sutele de mii de vieţi care vor fi salvate odată cu sfârşitul, sperăm, al acestei interminabile «băi de sânge» (...) Voi continua să lucrez cu ambele părţi pentru a mă asigura că acest lucru se întâmplă”, a promis şeful Casei Albe.
Pe teren, imediat după expirarea armistiţiului unilateral declarat de Vladimir Putin pentru trei zile cu ocazia Zilei Victoriei, Moscova a trimis după miezul nopţii roiuri de drone - peste 100, potrivit armatei ucrainene a aerului - vizând mai multe regiuni din Ucraina.
Putin nu este dispus la nicio concesie
Potrivit Reuters, Iuri Uşakov, consilier superior al Kremlinului, a subliniat, într-o discuţie cu presa, că preşedintele Putin vrea ca negocierile de la Istanbul să ia în considerare atât un proiect de acord de pace abandonat în martie 2022, cât şi situaţia actuală de pe teren - ceea ce înseamnă că Kievul ar trebui să fie de acord cu neutralitatea permanentă în schimbul unei garanţii de securitate şi să accepte faptul că Rusia controlează zone întinse din Ucraina.
Propunerea lui Putin a venit la câteva ore după ce marile puteri europene i-au cerut sâmbătă, la Kiev, să fie de acord cu o încetare necondiţionată a focului de 30 de zile, riscând altfel să se confrunte cu noi sancţiuni „masive”.
Kremlinul a respins ceea ce a declarat a fi o încercare de a impune „ultimatumuri”.
Putin susţine că Rusia a propus mai multe armistiţii, inclusiv un moratoriu privind lovirea instalaţiilor energetice, un armistiţiu de Paşte şi, mai recent, un armistiţiu de 72 de ore în timpul festivităţilor care marcau 80 de ani de la victoria sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial.
Niciuna dintre aceste încetări ale focului nu a fost convenită între cele două părţi, iar fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că a continuat să atace în forţă în timpul presupuselor perioade de armistiţiu.
„Propunerea noastră, aşa cum se spune, este pe masă”, a declarat Putin sâmbătă noapte. „Decizia aparţine acum autorităţilor ucrainene şi „sponsorilor” lor, care sunt ghidaţi, se pare, de ambiţiile lor politice personale, şi nu de interesele popoarelor lor”, a declarat Putin într-o aluzie acidă la adresa europenilor.
Putin, ale cărui forţe controlează o cincime din Ucraina şi avansează, a rămas ferm în condiţiile sale pentru încheierea războiului, în ciuda presiunii publice şi private din partea lui Trump şi a avertismentelor repetate din partea puterilor europene.
Trump, iritat de Putin?
Trump şi-a arătat public iritarea faţă de ambele părţi. Dar, mai recent, de la semnarea unui acord de împărţire a veniturilor din mineritul ucrainean, el a părut uşor mai frustrat de Moscova.
De altfel, trimisul său pentru Ucraina, Keith Kellogg, a publicat o postare pe reţelele sociale sugerând că acest lucru rămâne valabil: „Aşa cum a spus în mod repetat preşedintele Trump, opriţi crimele! Mai întâi o încetare necondiţionată a focului de 30 de zile şi, în timpul acesteia, treceţi la discuţii de pace cuprinzătoare. Nu invers”.
În iunie 2024, Putin a declarat că Ucraina trebuie să renunţe oficial la ambiţiile sale NATO şi să îşi retragă trupele de pe întreg teritoriul a patru regiuni ucrainene revendicate de Moscova. Rusia consideră că Crimeea, pe care a preluat-o de la Ucraina în 2014, face acum parte în mod irevocabil din teritoriul său.
Duminică, în anunţul său, Putin a menţionat proiectul de acord de pace din 2022. Conform acestui proiect, Ucraina ar fi fost de acord cu neutralitatea permanentă în schimbul unor garanţii internaţionale de securitate din partea celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi Statele Unite. „Nu Rusia a fost cea care a întrerupt negocierile în 2022. A fost Kievul”, a spus Putin insistând că negocierile trebuie reluate de acolo de unde rămăseseră.
Putin prezintă războiul său de agresiune drept un moment de răscruce în relaţiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice, în 1991, prin extinderea NATO şi invadarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influenţă a Moscovei, aceasta incluzând Ucraina.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
