Negocieri cu privire la programul nuclear iranian ”nu vor avea loc”, dacă Statele Unite continuă să ceară ca Iranul să abandoneze îmbogăţirea uraniului, avertizează luni un consilier al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, Ali Akbar Velayati, relatează AFP.
”Dacă negocierile trebuie să fie condiţionate de oprirea îmbogăţirii (uraniului), asemenea negocieri nu vor avea cu siguranţă loc”, avertizează, citat de agenţia oficială iraniană de presă Irna, Ali Akbar Velayati, potrivit News.ro.
El a făcut aceste declaraţii la Teheran, în timpul unei întâlniri cu ministrul pakistanez de Interne Mohsin Naqvi.
Israelul, inamicul jurat al Iranului, şi ţări din Occident cu Statele Unite în frunte suspectează de mult timp republica islamică de faptul că vrea să se doteze cu bomba atomică.
Teheranul, care respinge aceste acuzaţii, afirmă că dezvoltă domeniul nuclear în vederea acoperirii unor nevoi civile - şi anume energetice.
Iranul şi Statele Unite au participat, începând din aprilie, la cinci runde de negocieri în dosarul nuclear, mediate de Oman, însă Israelul a lansat la 13 iunie un atac masiv împotriva Iranului, care a declanşat un război de 12 zile.
Teheranul şi Washingtonul urmau să se întâlnească la 15 iunie, însă negocierile au fost anulate din cauza războiului.
Luni, preşedintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat că ţara sa este ”în favoarea diplomaţiei şi angajamentului constructiv”, într-un mesaj publicat pe site-ul preşednţiei.
”Continuăm să credem că fereeastra diplomaţiei rămâne deschisă şi vom urmări această cale paşnică cu seriozitate”, a annţat el.
Iranul a anunţat luni că nu îndepărtează o reluare a negocierilor cu Statele Unite.
”Pentru moment, nicio dată, oră şi niciun loc precis ale unei întâlniri n-au fost stabilite”, a declarat un purtător de cuvînt al diplomaţiei iraniene, Esmail Baghai.
El era întrebat de către jurnalişi despre o întâlnire între ministrul de Externe Abbas Araghchi şi interlocutorul său de partea americană în negocierile nucleare, Steve Witkoff.
”Noi am fost serioşi în procesul negocierilor, suntem aliaţi de bună-credinţă, aşa cum a putut să constate toată lumea. Regimul sionist (Israelul), în coordonare cu Statele Unite, (este cel care) a agresat militar Iranul înaintea unei a şasea runde” de negocieri, a subliniat Esmail Baghai.
Ambiguitate nucleară
”Statele Unite au comis o încălcare flagrantă a dreptului internaţional în cursul procesului diplomatic”, a acuzat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene.
Statele Unite au bombardat, la 22 iunie, instalaţia subternaă de îmbogăţirea uraniului de la Fordo, la sud de Teheran, şi instalaţiile nucleare de la Isfahan şi Natanz (centru).
Amploarea exactă a pagubelor cauzate de aceste atacuri americane este necunoscută.
În timpul războiului, Israelul a comis sute de atacuri vizând instalaţii nucleare şi militare iraniene şi a asasinat cercetători din programul nuclear iranian.
Teheranul a ripostat acestor atacuri cu tiruri de rachete şi drone pe teritoriul israelian.
Luni, Pezeshkian a reafirmat că Forţele Armate iraniene se află la ”cel mai înalt al capacităilor de apărare”.
”Dacă inamicii iau în calcul o nouă agresiune pe teritoriul iranian, vor primi riposte şi mai zdrobitoare”, a avertizat el.
Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), Iranul este singura ţară din lume medotată cu arma nucleară care îmbogăţeşte uraniu la un nivel ridicat (60%), însă mult peste limita de 3,67% stabilită de Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, din care Donald Trump a retras Statele Unite în 2018, în primul său mandat.
În vederea producerii unei bombe, este necesar ca îmbogăţirea uraniului să atingă până la 90%, potrivit AIEA.
Israelul - care menţine o ambiguitate cu privire la propria deţinere a armei atomice - deţine 90 de ogive nucleare, potrivit Institutului Internaţional de cercetarea Păcii din Stockholm (SIPRI).
Sancțiuni
Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian a fost încheiat de către Iran cu cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (P5) - China, Franţa, Regarul Unit, Rusia şi Statele Unite, plus Germania şi Uniunea Europeană (UE).
Textul prevedea o ridicare treptată a sancţiunilor internaţionale, în schimbul unei încadrări stricte a activităţilor nucleare iraniene.
o clauză prevedea posibilitatea unei restabiliri a sanţciunilor impuse de către ONU, în cazul în care Iranul nu-şi respecta obligaţiile.
Franţa, Regatul Unit şi Germania (E3) ameninţă în prezent să recurgă la această clauză.
Acest mecanism ”nu are nicio valoare juridică, politică sau morală”, a denunţat Esmail Baghai, care-i acuză pe europeni de faptul că nu şi-au respectat ”angajamentele”.
După ce Statele Unite au fost retrase din Acordul de la Viena de către Donald Trump, care a reimpus şi multiplicat sancţiunile americane, europenii au dat asigurări că rămân ataşaţi textului şi că vor să continue schimburi comerciale cu Iranul.
Însă dispozitivul avut în vedere de către europeni în vederea ocolirii sancţiunilor americane nu s-a concretizat, iar întreprinderile au fost nevoite să părăsească Iranul, sufocat de o inflaţie galopantă şi o criză economică.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
