Interviu în exclusivitate cu Ion Geolgău: „Marea greșeală a noastră a fost aceea de a nu da atenție Academiilor de copii și juniori de la cluburi”
„Un club cum a fost Universitatea Craiova, cu generația “Craiova MAXIMA” a avut fotbaliști din 1976 care au jucat și în 1983. Eu aveam 15 ani, iar Băldeanu și Ștefănescu care erau cei mai în vârstă aveau 25 de ani. Este imposibil acum să ai la un club 8 ani un jucător la echipa de seniori. E greu în Liga I să stai la același club atâția ani. Cred că mai mult de cinci ani e foarte greu să joci în acest moment pentru același club în Liga I. Trebuie să ne adaptăm, dacă nu reușim, ajungem să trăim din amintiri.”, a spus Geolgău.
Ce model din Vest, în privința descoperirii și promovării tinerelor talente urmează Federația Română de Fotbal?
Mie îmi place să iau de la cei mai buni. Nu avem la ora actuală infrastructură, indiferent de domeniu (transport, financiar sau sportiv), nu avem infrastructura necesară ca să putem să luăm un model anume. Mie îmi plac germanii, belgienii, francezii, mai nou englezii și-au schimbat și ei politica. Nu poți ca Federație din România să iei modelul altora, e imposibil. Dacă analizăm: câte cluburi din România au departament propriu de scouting?!? Sunt câteva cluburi care vorbesc despre asta dar nu au la nivelul germanilor, belgienilor, nu au la nivelul nimănui.
Am luat de la belgieni o modalitate de a face scounting, de la nemți aspecte de organizare, dar nu poți să iei de la o anumită Federație totul de la A la Z. În perioada în care a fost Christoph Daum selecționerul României, mi-a dat multe sfaturi în ceea ce privește modul de organizare pe care îl aveau anumite cluburi din Germania. La noi este o anomalie! În Vest, din Ungaria începând, cluburile își au propriile departamete de scouting. În România, noi facem scouting la nivel național, pentru echipele naționale de juniori. Prezența unor cluburi mari se face în număr restrâns. Sunt trimiși câțiva reprezentanți să vadă aceste selecții pe care le facem. Facem comparația. Ce ușor este pentru Federațiile din Vest să-și cheme la aceste selecții cei mai buni copii care deja au fost selecționați de către scouterii cluburilor și ce se întâmplă la noi. Volumul nostru de scouting este mult mai mare ca efort depus față de cei din Vest. Deocamdată suntem la început, sper ca în timp cluburile din primele Ligi să aibă oamenii care să facă scouting, dar cred că mai durează 5, 6 ani până se vor pune lucrurile la punct. După aceea și echipa națională va avea o bază de selecție pentru juniori. La echipa de seniori sau tineret, e mult mai simplu, dar la juniori este foarte complicat la noi.
Avem un departament al nostru de scouting ca să-i urmărim pe jucători în străinătate. Avem în fiecare țară oameni care au lucrat sau lucrează în Fotbal. Urmărim jucătorii de origine română și în baza de date avem peste 2500 de copii. Avantajul este că pe plan extern, cluburile puternice își fac selecția, iar când jucătorii ajung pe la 16 ani sunt recrutați.
Sunt mulțumit de faptul că Federația Română de Fotbal îmi pune la dispoziție un buget din care eu am acoperit cheltuielile la Turneul Speranelor de exemplu. Anul trecut a fost un turneu pentru copiii născuți în 2004, iar anul acesta începem pentru cei născuți în 2005. Până la data de 1 iulie 2019 vreau să termin cu selecția pentru 2015 și 2016. Federația mi-a pus la dispoziție buget ca să urmăresc și în străinătate ca să urmăresc la fața locului anumiți jucători. Dacă văd un jucătot talentat pe DVD vreau să-l urmăresc și pe viu. La antrenamente nu toată lumea îți dă voie să intri chiar dacă este de juniori. În Germania am plecat într-o zi de vineri și am urmărit 6 jucători într-o săptămână. Dar dacă sunt distanțe foarte mari între orașe este complicat.
Când vede managerul general al Departamentului de Scouting România din nou calificată la un campionat mondial?
Îmi doresc și în 2020 să fim la Campionatul European și în 2022 să ne calificăm la următorul Mondial fiindcă vor apărea foarte mulți jucători care au făcut parte din generațiile 98 , 99 și sunt copii buni. Se vor integra ușor în echipa națională, care atrage suporterii la stadion. La Europene noi am fost prezenți în urmă cu doi ani. Au urmat schimbări la echipa națională. S-a renunțat la un antrenor din punctul meu de vedere foarte bun, Daum, dar el nu a cunoscut mentalitatea noastră. A încercat din mers să producă un schimb de generații. Din păcate, rezultatele i-au fost nefavorabile. Un român a preluat echipa, rezultatele până acum pe care echipa le-a obținut sub conducerea lui Cosmin Contra au fost din punctul meu de vedere bune. Îmi doresc să aibă rezultate foarte bune și cred în puterea jucătorilor noștri. Marea greșeală a noastră în urmă cu 20 de ani a fost aceea de a nu da atenție Academiilor de copii și juniori de la cluburi. Eu lucrez zi de zi cu cluburile și rămân surprins că încă nu se pune accent. Ce am văzut la FCSB în ultimul an, văzusem în ultimii ani la Academia Hagi și la Craiova, plus Dinamo și alte cluburi private, Ardealul, Cluj, LPS Banatul, Timișoara și mai sunt. Ușor încep să apară. Dispăruse total Centrul de copii și juniori de la FCSB. Ceea ce au făcut în ultimele 10 luni e de admirat. Se bat cu Academia Hagi. La Craiova la fel încearcă să facă lucrul acesta și au și reușit. Timișoara e un oraș cu potențial fantastic. Tot așa Aradul, Caraș, Oradea. La Timișoara au foarte multe echipe de tineret și juniori. Au trei echipe de Liga a Doua. O bază materială cum puține orașe în România o au. Nu au cum să nu se reorganizeze și e o competiție între Arad și Timișoara. Aradul la copii și juniori stă foarte bine. Eu am luat legătura în 2014 și atunci deja lucrau la acest capitol și au apărut Petre, Man. Timișoara la fel l-a dat pe Andrei Sintean la Slavia Praga. Dragomir care a ajuns la Arsenal.
Regret foarte mult că nu s-au calificat copiii la Campionatul European. Ar fi obținut rezultate bune, iar primele 5 s-au calificat la Campionatul Mondial. Ucraina este una dintre surprizele Campionatului European! Regret că fotbaliștii români au ratat. Au fost la mai puțin de două minute de calificare și nu au știut să gestioneze finalul de joc. Altfel ar fi fost priviți acum și tot fotbalul juvenil de la noi.
Unul din proiectele la care am lucrat și de care sunt mândru este cel legat de Turneul Speranțelor. Sunt șase județe într-o regiune, excepție fac Banatul și Bucureștiul plus Ilfov. Joacă fiecare cu fiecare , 10 meciuri. Nu ai cum după 10 meciuri să spui că ai fost emoționat și că tinerii fotbaliști nu au putut să joace. Ești emoționat la primul, poate la al doilea, la al patrulea joc emoțiile au dispărut. Se formează selecționatele regionale și este un turneu final, anul viitor, probabil în august. Cele 8 regiuni, din care sunt prezenți 136 de copii și noi selectăm 44. La turneul final joacă 4, 5 meciuri. Acesta este unul din proiectele la care țin foarte mult, Turneul Speranțelor.
