România a fost una dintre țintele predilecte ale campaniilor hibride desfășurate în 2024, în contextul celor patru runde de alegeri, avertizează procurorul general Alex Florența. Atacurile, venite preponderent dinspre zona rusă, au vizat simultan instituțiile statului, infrastructura critică, dar și societatea românească, printr-un mix de dezinformare, propagandă, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice.
Un război „invizibil”, dar cu efecte majore
Florența a explicat că războiul hibrid, spre deosebire de cel clasic, este „mult mai perfid”, tocmai pentru că nu se măsoară în teritorii cucerite sau clădiri distruse, ci în opinii manipulate, instituții vulnerabilizate și coeziunea socială erodată.
„Anumite știri care par izolate sunt, de fapt, parte dintr-un efort conjugat. Atacurile cibernetice, mesajele extremiste, campaniile de propagandă și acțiunile subversive nu sunt evenimente întâmplătoare, ci piese din același puzzle coordonat”, a spus procurorul general.
85.000 de atacuri cibernetice în jurul alegerilor
Cifrele avansate sunt alarmante: peste 85.000 de atacuri cibernetice doar asupra infrastructurii electorale, cu scopul de a obține și disemina date sensibile, multe dintre acestea ajungând ulterior pe grupuri de Telegram operate din Rusia.
În 2024, România a fost vizată și de valuri de atacuri ransomware atribuite unor grupări pro-ruse precum Lockbit, Lynx, Akira sau Ransom Hub, care au lovit instituții publice, bănci și companii de transport.
Tentative de sabotaj fizic și infiltrări coordonate
Fenomenul nu s-a limitat la spațiul digital. Procurorul general a reamintit cazul cetățeanului columbian arestat în România, acuzat că plănuia atacuri asupra unor sonde petroliere și instalații de gaze, acțiune coordonată de rețele cu legături în Rusia. Situații similare au fost documentate în aceeași perioadă în Cehia și Polonia.
Subversiune politică și rețele extremiste
O componentă sensibilă a războiului hibrid este infiltrarea mediului politic și cultivarea de rețele media sau de afaceri cu potențial de influență. Florența a evocat inclusiv vizitele unor parlamentari români la Ambasada Rusiei și cazul Marian Moțoc, inculpat pentru legături directe cu atașatul militar rus.
În paralel, rețelele extremiste din România au fost alimentate cu conținut instigator la ură și violență, în special în perioada campaniei prezidențiale. Hashtag-uri lansate din infrastructura rusă pe Telegram au ajuns să fie viralizate masiv, generând milioane de vizualizări zilnice.
„Este o inflație de mesaje artificiale, multe produse cu inteligență artificială, care au creat un climat de panică și tensiune socială”, a avertizat procurorul general.
România, teren de testare pentru propagandă
Strategia de micro-targetare a populației a vizat în special exploatarea vulnerabilităților sociale și politice. Rețele de troli, ferme de boți și platforme media alternative au amplificat artificial anumite narative, de la teme conspiraționiste până la mesaje pro-ruse.
„Se conturează ipoteza certă a unei campanii de influențare care să amplifice nemulțumirile și să transforme spațiul virtual într-un declanșator pentru proteste de amploare”, a spus Florența.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
