Hantavirusul a revenit în atenția publică după ce un vas de croazieră de lux sosit din Honduras a raportat opt cazuri de infectare, dintre care trei s-au soldat cu decese. Știrea a aprins rapid rețelele sociale și a generat îngrijorare în rândul publicului, care încă poartă cu sine reflexul de teamă lăsat de pandemia de COVID-19. La matinalul Digi FM, prezentat de Oana Zamfir și Vlad Craioveanu, medicul infecționist Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș" din București, a răspuns întrebărilor ascultătorilor și a trasat o linie clară între îngrijorarea justificată și panică nejustificată.
Un virus vechi, nu un pericol nou
Primul mesaj al medicului a fost unul de calm. „Hantavirusul este un virus existent la nivel global încă de foarte multă vreme, cu zeci și zeci de ani", a explicat dr. Marinescu. România nu este străină de acest agent patogen: între 2022 și momentul intervenției au fost înregistrate 15 cazuri în total, toate în forme ușoare, fără niciun deces. „Adevărat că sunt cazuri izolate", a precizat medicul, subliniind că situația din țara noastră nu ridică, deocamdată, motive de alarmă.
Ceea ce a atras atenția în cazul vasului de croazieră a fost însă un element neobișnuit: transmiterea de la om la om. „De obicei era vorba de contactul cu rozătoarele, direct sau indirect. Se pare că în acest caz vorbim și de transmitere de la om la om — transmitere care a fost descrisă și în trecut, dar era absolut excepțională", a spus medicul. Această particularitate, combinată cu apariția unui focar și cu cele trei decese, justifică o analiză serioasă, fără însă a alimenta scenarii catastrofice.
Cum se transmite și cine este expus
Hantavirusul se răspândește, în mod obișnuit, prin contact cu rozătoarele — nu neapărat prin mușcătură directă, ci mai ales indirect, prin inhalarea particulelor provenite din excremente, salivă sau urină. „Noi ajungem să inhalăm particulele care pornesc de aici", a explicat dr. Marinescu. Tocmai de aceea, spațiile închise și slab aerisite reprezintă un mediu propice pentru transmitere — ceea ce face ca un vas de croazieră să fie, în opinia medicului, un context cu risc crescut: „Ai spațiile închise, mai puțin aerisite, oamenii stau pe o perioadă mai lungă de timp."
Un alt factor de vulnerabilitate menționat de medic este dificultatea gestionării medicale la bordul unui vas. „Am avut de exemplu meningite, și intervenția s-a făcut greu. Odată că nu ai diagnosticul la timp, că personalul medical înseamnă un număr mic de oameni — poate un singur medic sau doi —, și în plus, până când ajungi la un spital în apropiere, de obicei e destul de greu." Întârzierea diagnosticului și a tratamentului poate agrava semnificativ evoluția bolii.
Simptome greu de diferențiat
Din punct de vedere clinic, hantavirusul se prezintă inițial similar unei viroze banale sau unei gripe: febră, dureri musculare, stare generală alterată. „Nu poți să-ți dai seama că-i hantavirus versus altceva", a recunoscut medicul. Tocmai această ambiguitate poate genera, pe fondul anxietății post-pandemice, o supraîncărcare a sistemului medical cu pacienți îngrijorați care confundă o răceală obișnuită cu hantavirusul. În formele severe, însă, boala poate evolua spre febră hemoragică cu afectare pulmonară și renală — tocmai ce s-a întâmplat în cazurile mortale de pe vasul de croazieră. Persoanele cu sistem imunitar compromis sunt cele mai expuse unor astfel de evoluții grave.
Niciun tratament antiviral, niciun vaccin
Una dintre informațiile esențiale transmise de dr. Marinescu este că, în prezent, nu există nici tratament antiviral specific, nici vaccin pentru hantavirus. „Sigur că sunt niște lucruri pe care trebuie să le iau în calcul", a admis medicul, îndemnând însă la proporționalitate: „Nu ar trebui să mă gândesc mai mult decât o fac în raport cu, de exemplu, mușcătura de căpușă." Vara aduce în România alte riscuri infecțioase bine documentate — printre care virusul West Nile, transmis de țânțari, care a produs în trecut mult mai multe cazuri decât hantavirusul.
Sfatul pentru călătorii în zone de risc: vizitați medicul cu cel puțin o lună înainte
Pentru cei care intenționează să călătorească în zone exotice sau cu risc epidemiologic crescut, medicul a recomandat o consultație la cabinetul de medicină a călătorului cu minimum o lună înainte de plecare, ideal două luni. Pregătirea din timp oferă posibilitatea administrării vaccinurilor recomandate și a obținerii informațiilor necesare pentru o călătorie în siguranță.
Concluzia medicului: panică nu, prudență da
Încheierea intervenției lui Adrian Marinescu a venit cu o doză de umor, dar și cu un mesaj ferm: „Hantavirusul nu este rost de pandemie. Nu se pune problema de așa ceva. Știți care-i pandemia în lume în momentul ăsta? Pandemia de prostie — aia e o problemă."
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
