Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcția de preşedinte al Curţii Constituţionale, în urma votului care a avut loc duminică, după ce trei noi judecători au depus jurământul şi şi-au început mandatul.
Elena-Simina Tănăsescu a fost numită la CCR de preşedintele Klaus Iohannis în 2019, pentru un mandat de nouă ani.
"În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, doamna Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani", a informat un comunicat al CCR, citat de Agerpres.
Cei trei noi judecători la CCR, Mihai Busuioc, Asztalos Csaba şi Dacian Cosmin Dragoş, au depus jurământul, duminică dimineaţa, la Palatul Cotroceni.
Mihai Busuioc a fost propus de grupul senatorial al PSD, Asztalos Csaba a fost propus de grupul UDMR din Camera Deputaţilor, iar Dacian Cosmin Dragoş de preşedintele Nicuşor Dan.
Ulterior, CCR s-a reunit în plen pentru a-şi alege preşedintele.
Componența CCR
Potrivit Constituţiei României, Curtea Constituţională se compune din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Dintre aceştia, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României (articolul 142 din Constituţia României).
Judecătorii Curţii Constituţionale îşi aleg, prin vot secret, preşedintele, pentru un mandat de 3 ani.
Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a CCR, potrivit legii fundamentale.
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior (articolele 143 şi 144 din Constituţie).
Îşi continuă mandatele de judecători la CCR:
* Simina Tănăsescu - numită judecător de preşedintele României (în 2019), pentru un mandat de 9 ani;
* Cristian Deliorga - numit judecător de Senatul României (în 2019), pentru un mandat de 9 ani;
* Gheorghe Stan - numit judecător de Camera Deputaţilor (în 2019), pentru un mandat de 9 ani;
* Mihaela Ciochină - numită judecător de preşedintele României (în 2022), pentru un mandat de 9 ani;
* Laura Iuliana Scântei - numită judecător de Senatul României (în 2022), pentru un mandat de 9 ani;
* Bogdan Licu - numit judecător de Camera Deputaţilor (în 2022), pentru un mandat de 9 ani.
Cine este Simina Tănăsescu, prima femeie aleasă în funcția de preşedinte al CCR
Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă, la 13 iulie 2025, de Plenul Curţii Constituţionale a României, preşedintă a acestui for.
Simina Tănăsescu s-a născut la 18 iulie 1968, informează Agerpres.
Este absolventă a Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991). A obţinut titlul de doctor în drept constituţional la Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea ''Aix-Marseille III'', Franţa (1997) şi a absolvit studii postdoctorale la Universitatea din Bucureşti (2011), conform CV-ului publicat pe drept.unibuc.ro.
Abilitare de a conduce doctorate - Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne, Franţa (2015), conform https://www.ccr.ro/.
Deţine gradul de profesor universitar la Departamentul de drept public, îndrumător de doctorat şi post-doctorat în ştiinţe juridice. Domeniile de predare: Drept constituţional, Contencios constituţional, Sistem normativ al UE, Metodologia cercetării juridice etc.
A deţinut funcţiile: judecător la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (1991-1993), responsabil de proiect în cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii, Bucureşti (1994), responsabil de proiecte şi Consilier preaderare la Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti (2000-2006), reprezentantul României în Grupul de experţi independenţi pentru respectarea Cartei autonomiei locale de pe lângă Consiliul Europei, Strasbourg (2001-2017) şi în Consiliul de Administraţie al Agenţiei pentru drepturile fundamentale a Uniunii Europene cu sediul la Viena (2007-2012), formator (şef de catedră) - Institutul Naţional al Magistraturii (2004-2019); formator - Institutul European din România (2005-2019), potrivit www.presidency.ro şi https://www.ccr.ro/.
A fost profesor invitat la: Universitatea din Sud, Toulon-Var, Franţa (2005), Academia Internaţională de Drept Constituţional, Tunis, Tunisia (2008, 2011), Universitatea din Fribourg, Elveţia (2008), Universitatea Paris I Panthéon Sorbonne (2009), Facultatea internaţională de drept comparat din Strasbourg (2009, 2010), Franţa, Universitatea din Sao Paulo Brazilia (2011), Universitatea din Poitiers (2012), Universitatea din Bordeaux (2013), Universitatea Paris I Panthéon Sorbonne (2015).
A participat în calitate de cercetător sau raportor naţional în numeroase proiecte cu finanţare naţională sau internaţională. A fost cercetător invitat în cadrul Institutului pentru Federalism, Fribourg, Elveţia (1999 - 2000), A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu Centrul european de drept constituţional, Atena (1999 - 2001, 2001 - 2003); Centrul de resurse juridice, Bucureşti, (2001, 2002); Universitatea din Kassel, Germania (2001 - 2007); Institutul de Politici Publice, Bucureşti, (2003, 2010); DIPEC, Universitatea din Siena, Italia (2007 - 2010), Universitatea din Lucerna (2008-2009); Universitatea din Craiova (2010-2012), Societatea Academică din România (2011-2015), Universitatea din Kaohsiung, Taiwan (2012-2014), SPGI, Universitatea din Padova (2012-2015), Universitatea Aix-Marseille (2013-2016).
La 14 ianuarie 2015 a fost numită Consilier Prezidenţial, iar la 20 iunie 2018 a demisionat din această funcţie.
La 6 mai 2019, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind numirea în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a României (CCR) a Siminei Tănăsescu, pentru un mandat de nouă ani, începând cu 9 iunie 2019, anunţa Administraţia Prezidenţială.
Deţine calitatea de membru fondator în mai multe organizaţii profesionale: Asociaţia Juriştilor Europeni - ELSA (pentru Bucureşti), Rigas Network- reţeaua de Drept Constituţional a Europei de Sud-Est (conform www.cecl.gr); Institutul de ştiinţe administrative al României ''Paul Negulescu''.
Din 2005, a fost membru în Consiliul Institutului pentru Politici Publice, Bucureşti. A fost membru în Consiliul Ştiinţific Internaţional al ''Centre for European Constitutional Law - Tsatsos Foundation'' cu sediul la Atena (2008-2014); membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant al societăţii civile (2009-2011); membru în Consiliul Ştiinţific Internaţional al Academiei Internaţionale de Drept Constituţional (2011-2016) şi în Comitetul de selecţie a judecătorilor la Tribunalul funcţiei publice al UE (2012-2015).
Din 2018, fost vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Drept Constituţional, potrivit surselor citate, arată Agerpres.
Aste autor sau co-autor a numeroase lucrări, între care: ''Principiul egalităţii în dreptul românesc'' (1998), ''Interpretarea Constituţiei. Teorie şi practică'' (2002), pentru care a primit premiul ''Andrei Rădulescu'' al Uniunii Juriştilor din România, ''Legile electorale - comentarii şi explicaţii'' (2004), ''Constituţia României - comentariu pe articole'' (2008), pentru care a fost distinsă cu premiul ''Hannibal Teodorescu'', ''Constituţia economică a României'' (2011), ''Reforma constituţională: analiză şi proiecţii'' (2012), ''Excepţia de neconstituţionalitate în România şi Franţa'' (2013), ''Constitutional Review and Democracy'' (2015), ''Constitution, democratie et elections'' (2016), ''Droits fondamentaux, equilibre budgetaire et protection juridictionnelle'' (2017), ''Migration - New chalenges for Europe, for State Soverignty and for the Rule of Law and the Welfare State'' (2017), ''Governance and Constitutionalism - Law, Politics and Institutional Neutrality'' (2018), ''Constituţia României - comentariu pe articole'' (2019); conform https://www.ccr.ro/.
A semnat peste 75 de studii, articole, cronici şi note apărute în volume colective ori reviste de specialitate de prestigiu, din ţară şi străinătate.
În 2011, a primit ''Ordinul naţional pentru merit'', grad de Cavaler, iar în 2018, ''Legiunea de onoare'', grad de Cavaler, distincţii conferite de Republica Franceză.
Demisia Siminei Tănăsescu de la Cotroceni
Simina Tănăsescu a demisionat de la Cotroceni în 20 iunie 2018, în urma scandalului provocat de o discuţie avută cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu pe tema mandatului acestuia, transmite News.ro. Preşedinţia a transmis la acel moment că nu a fost nicio presiune, dar că nu trebuie să existe niciun fel de suspiciune în rândul opiniei publice.
Scandalul a izbucnit după ce judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a declarat că a avut o întâlnire cu consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, aceasta spunându-i că fundaţia VeDem Just îi cere preşedintelui să emită un decret de revocare a sa de la CCR.
Lăzăroiu spunea că mandatul său este perfect legal şi că „se vrea neapărat să se creeze o presiune”. Ulterior, judecătorul CCR a declarat că Simina Tănăsescu nu i-a cerut să demisioneze şi nici nu s-a simţit presat de aceasta.
Simina Tănăsescu a fost numită la CCR în 2019, după ce mandatul de nouă ani al lui Petre Lăzăroiu s-a încheiat, mai arată News.ro.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
