Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la București a lăsat în urmă câteva documente semnate, un parteneriat strategic formalizat și, cel puțin pentru Marius Lazurca, un sandviș cumpărat de la automatul din Palatul Cotroceni. Consilierul prezidențial al lui Nicușor Dan a povestit, într-un interviu acordat lui Lucian Mîndruță, ce s-a întâmplat în spatele ușilor închise.
Prânzul amânat și omul din spatele scenei
Masa de lucru oficială a început cu aproape o oră întârziere. Motivul: discuția tête-à-tête dintre cei doi șefi de stat s-a prelungit, devenind, în cuvintele lui Lazurca, „intensă și plină de cordialitate". Cei care nu posteau au mâncat rață. Lazurca, care posta, și-a cumpărat singur un sandviș.
Dincolo de anecdotă, diplomatul descrie un Zelenski greu de prins într-o singură descriere. „O persoană extraordinar de mobilă, fermecătoare, cu un talent dialogal cuceritor", spune Lazurca, adăugând imediat că în spatele acestei dezinvolturi stă ceva mult mai greu: „Tot ceea ce spune vine dintr-o experiență dramatică, dacă nu traumatică." Fiecare cuvânt al liderului ucrainean cântărește, potrivit consilierului, în destine distruse și orașe făcute zob.
Concluzia negocierii a fost, din perspectiva delegației române, mai mult decât se anticipase: Zelenski „a primit mai mult decât ne gândeam noi să-i oferim".
Parteneriatul strategic: ce înseamnă și ce nu înseamnă
Documentul semnat la București nu este, explică Lazurca, un inventar al ajutorului acordat până acum. Este un document orientat spre viitor — „aspirațional", cum îl numește el —, care fixează un nivel de ambiție mai ridicat pentru relația bilaterală. Printre temele concrete abordate se numără interconectarea rețelelor electrice și producția comună de drone și sisteme anti-dronă.
Parteneriatul vine și după o perioadă pe care Nicușor Dan însuși a recunoscut-o public: o fază de „neîncredere" între cele două state. Lazurca consideră că aceasta a fost depășită „prin voință comună și, cred, fără întoarcere".
Cât costă și de ce contează
Criticii numesc sprijinul acordat Ucrainei o risipă. Cifra vehiculată public, în urma unei interpelări parlamentare adresate Ministerului Finanțelor, este de aproximativ 8 miliarde de lei. Lazurca nu contestă suma, dar schimbă unghiul: „Ceea ce pare o cheltuială este de fapt o investiție în propria siguranță."
Dacă Ucraina ar fi căzut în primele luni de război, susține el, costul pentru România ar fi fost incomparabil mai mare — și regretul, la fel.
Există un „stat profund" pro-rus în România?
Lazurca respinge ipoteza unui mecanism ascuns, instituțional, care ar produce loialitate față de Moscova. Experiența sa de diplomat de carieră — Vatican, Budapesta, Chișinău — nu i-a furnizat argumente pentru o asemenea concluzie. Recunoaște însă că există altceva: un curent ideologic cu rădăcini în național-comunismul ceaușist al anilor '80, care a ajuns să influențeze 30-40% din conștiințele oamenilor. „Nu zic că sunt ruși sau că își iau banii de la Moscova", precizează el, „dar au convins că democrația nu e tocmai ok."
Paradoxul, pe care Lazurca îl subliniază, este că sondajele arată constant că românii rămân majoritar pro-europeni și pro-americani. Explicația ascensiunii discursului anti-occidental trebuie, prin urmare, să fie mai nuanțată decât simpla teorie a infiltrării, mai este de părere consilierul prezidențial.
Ce cere România pentru românii din Ucraina
Un capitol mai puțin vizibil al negocierilor a vizat situația comunităților românești din Transcarpatia, Cernăuți și Odesa. Pozitia Bucureștiului, explică Lazurca, nu e aceea a unui stat care revendică, ci a unuia care oferă: burse, renovarea școlilor, microbuze școlare — tot ce e nevoie pentru ca etnicii români să-și poată păstra limba maternă și identitatea.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
