Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat vineri că vor fi luate măsuri de corecţie pentru reducerea deficitului bugetar care majoritatea sunt nepopulare, dar necesare şi şi-a exprimat speranţa că săptămâna viitoare discuţiile între partide se vor finaliza.
"Vor fi luate măsuri de corecţie care majoritatea sunt nepopulare, dar care, din păcate, sunt necesare, pentru care este nevoie de o masă critică, în primul rând de o susţinere parlamentară, şi cred că în această săptămână se conturează această masă critică şi aştept ca săptămâna viitoare să se închidă aceste discuţii, în aşa fel încât în termenul cel mai scurt să existe o susţinere pentru acest pachet de măsuri", a spus Bolojan într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Parlamentului.
El a prezentat situaţia economică în care se află România, arătând că este vorba de o situaţie complicată.
"Avem un deficit bugetar foarte mare. Adică, diferenţa dintre veniturile pe care le încasăm şi cheltuieli este cea mai mare din Europa. (...) Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din PIB. Este un deficit foarte mare, care este acumulat pe mai mulţi ani, care înseamnă o presiune puternică pe contractarea de credite, pe plata dobânzilor", a spus liberalul, potrivit Agerpres.
Bolojan a precizat că anul trecut cheltuielile au fost cu 152 de miliarde de lei mai mult decât au fost veniturile la bugetul de stat, respectiv 575 de miliarde de lei, diferenţa fiind acoperită prin creditele pe care le-a contractat România. El a arătat că în acest context nu se va putea renunţa la contractarea de credite.
Reducerea deficitului, a indicat el, nu poate fi făcută decât printr-o combinaţie de creştere a veniturilor şi de scădere a cheltuielilor. Bolojan a pledat pentru urgentarea absorbţiei fondurilor europene.
Potrivit liderului PNL, cheltuim mult mai mult decât avem venituri.
"Gândiţi-vă că în 2024 faţă de 2023, veniturile au crescut cu puţin peste 10%, iar cheltuielile generale ale statului au crescut cu aproximativ 19% şi ne putem da seama ce înseamnă această creştere de diferenţă. Pe ce s-au dus în principal aceste creşteri? Sunt trei componente principale care au absorbit aceste creşteri, care nu au ţinut seamă de venituri. Am avut o creştere a cheltuielilor cu salariile în România mai mare atât faţă de rata inflaţiei, cât şi faţă de veniturile statului. Aici ne referim, în mod evident, la cheltuielile cu salariile din sectorul public. 2024 faţă de 2023 a însemnat o creştere de venituri de puţin peste 10% şi o creştere a fondului de salarii de 24%. Asta înseamnă, cu siguranţă, că în anumite sectoare avem prea mulţi angajaţi şi asta înseamnă că, tot în anumite sectoare, există privilegii, există instituţii unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate, fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituţiei", a mai arătat Bolojan.
El a vorbit şi despre creşterea cheltuielilor cu pensiile.
"Am avut o inflaţie cumulată în patru ani de 36% şi o creştere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%, dar gândiţi-vă că ultima creştere, cea mare, s-a aplicat doar din septembrie şi, practic, anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni. E un lucru bun că au crescut pensiile, dar, din nou, trebuie să ne gândim la capacitatea ţării noastre de a le plăti şi, de asemenea, de a vedea distribuţia lor, pentru că sunt nişte inechităţi foarte mari în sectorul de pensii. Avem pensia medie de aproximativ 550-600 de euro şi avem pensii în sistemul de justiţie, medii, cu o pensionare la 48, de 5.000 de euro, ceea ce înseamnă nişte diferenţe şi nişte inechităţi foarte mari", a mai spus liberalul.
O altă problemă destul de mare este că "avem prea puţini oameni care sunt în economia românească, prea puţini oameni care muncesc".
Bolojan a precizat şi că asigurarea unei ponderi importante a bugetului de investiţii va fi o provocare pentru fiecare guvern, dar şi o necesitate în aşa fel încât să avem o creştere economică susţinută.
El a menţionat că avem venituri scăzute la bugetul de stat din cauza unei legislaţii permisive, uneori proaste, a evaziunii fiscale sau a performanţei scăzute în administraţie în materie de colectare.
În acest context, liderul PNL a arătat că nu există soluţii simple.
"Cei care au promis până acum sau cei care promit soluţii magice cred că suntem convinşi toţi oamenii responsabili că sunt nişte profeţi falşi. Nu avem cum să schimbăm totul dintr-o dată, toate aceste acumulări negative, putem repara ce este greşit, dar rezolvând treptat problemele. Nu folosim cuvinte mari, ci atacând constant fiecare lucru greşit şi îmbunătăţind în permanent modul în care facem aceste lucruri în fiecare zi, în aşa fel încât prin schimbări mici să ajungem la schimbările mari, pentru că nu există o soluţie, aşa cum v-am spus, măreaţă care rezolvă toate problemele", a mai declarat el.
Bolojan a pledat pentru recâştigarea încrederii în instituţii.
Preşedintele PNL a menţionat că sunt măsuri care trebuie luate în regim de urgenţă şi pe termen mediu.
"În primul rând, este vorba de urgentarea accesării fondurilor europene. E nevoie ca să renegociem planul după care accesăm fondurile europene, pentru că nu îl mai putem respecta, anumite ţinte nu mai pot fi îndeplinite. E nevoie, apoi, să urmărim ca jaloanele, ca angajamentele, de fapt, pe care ni le-am respectat să le îndeplinim cât mai repede posibil. Ultima tranşă de bani nu ne-a fost virată integral, avem aproape 900 de milioane de euro care au fost reţinuţi până la rezolvarea problemelor ce ţin de pensiile speciale, ce ţin de conducerea companiilor de stat, de aşa-numita guvernanţă corporativă şi, dacă vrem, deci, să ne luăm aceşti bani, trebuie să rezolvăm aceste probleme şi celelalte care ţin de încasarea diferenţelor de bani pe care vi le-am precizat anterior. Trebuie înlocuite cât mai repede proiectele care nu pot fi terminate", a subliniat el.
O altă urgenţă importantă este recâştigarea încrederii pieţelor financiare, inclusiv a Comisiei Europene, în ceea ce priveşte reducerea deficitului, a indicat Bolojan: "E nevoie să facem o eşalonare de investiţii".
Fiecare instituţie din România, potrivit acestuia, poate fi auditată imediat şi este nevoie de o evaluare a programelor de subvenţii, a schemelor de sprijin.
"E nevoie de o transparentizare a tuturor cheltuielilor la instituţiile publice, la companiile de stat şi la instituţiile care spun că sunt autofinanţate", a adăugat el.
Liderul PNL a pledat şi pentru o reformă a pensiilor speciale şi nu poate fi evitată creşterea impozitului pe proprietăţi, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie anul viitor.
"E nevoie să combatem evaziunea fiscală într-o formă în care ceea ce trebuie plătit să fie plătit, iar atunci când se ajunge la o evaziune care depăşeşte o limită a bunului simţ, cred că trebuie combătută cu cea mai mare forţă", a adăugat Bolojan.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
