Înainte de sosirea liderilor lumii în oraşul brazilian Belem pentru a participa la COP30, un bilanţ îngrijorător a fost făcut public: angajamentele actuale ale ţărilor vor duce omenirea spre o încălzire cu 2,5°C a climei, cu mult peste pragurile prevăzute în Acordul de la Paris, a avertizat marţi o agenţie din cadrul ONU, informează AFP.
Încălzirea climei este aşteptată să se situeze între 2,3°C şi 2,5°C pe parcursul acestui secol, dacă foile de parcurs climatice ale ţărilor sunt implementate integral, potrivit calculelor făcute de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUM), publicate înaintea celei de-a 30-a Conferinţe ONU privind schimbările climatice, programată să se desfăşoare în oraşul Belem din Amazonia braziliană.
Şefii de state şi de guverne, reuniţi de preşedintele brazilian Lula în zilele de joi şi vineri, vor fi confruntaţi cu eşecul colectiv de a respecta, pentru moment, obiectivele Acordului de la Paris.
Textul adoptat prin consens global în urmă cu zece ani vizează limitarea creşterii temperaturii medii globale "cu mult sub" pragul de 2°C în raport cu nivelurile preindustriale şi de a încerca să limiteze această încălzire la 1,5°C, un prag ce va fi însă aproape în mod cert depăşit pe parcursul anilor următori.
"Misiunea noastră este simplă, dar nu uşoară: trebuie să facem în aşa fel încât orice depăşire să fie pe cât de slabă şi de scurtă va fi posibil", a reacţionat Antonio Guterres, secretarul general al ONU, care a recunoscut într-un interviu pentru AFP, în luna septembrie, că obiectivul ce vizează pragul de încălzire a climei cu 1,5°C este "pe punctul de a se prăbuşi".
El a îndemnat într-un mesaj video la "reducerea la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră" până în 2050 pentru a se spera apoi "să se reducă creşterea temperaturii globale sub pragul de 1,5" până la sfârşitul secolului".
"Deloc la nivelurile necesare"
Omenirea continuă să ardă tot mai mult petrol, gaze naturale şi cărbune, ceea ce a dus la o creştere foarte puternică (+2,3%) a emisiilor de gaze cu efect de seră în 2024, potrivit unui nou raport.
Principalii vinovaţi pentru această creşterea în valoare absolută, sunt India şi cei 1,46 miliarde de locuitori ai săi, urmată de China, Rusia şi Indonezia. Emisiile din Uniunea Europeană au continuat să scadă, dar cele din Statele Unite au încetat să scadă (+0,1%).
Noul prag de temperatură publicat marţi arată o ameliorare cu circa 0,3°C în raport cu anul trecut, însă beneficiază totodată de schimbări metodologice (de ordinul a 0,1°C) şi include angajamentele americane formalizate în timpul preşedintelui Joe Biden, care sunt în realitate caduce (pentru încă 0,1°C).
Noile promisiuni ale ţărilor lumii "abia au făcut să se mişte cursorul", potrivit experţilor de la ONU.
"Ambiţia şi acţiunea nu sunt deloc la nivelurile necesare în lume şi în mod colectiv", a declarat Anne Olhoff, coordonatorul ştiinţific al raportului.
Aceste noi estimări se bazează pe foile de parcurs pentru 2035 pe care ţările trebuie să le publice înainte de COP30 (10-21 noiembrie), o obligaţie a Acordului de la Paris. Însă mai puţin de o treime dintre ţările lumii au făcut acest lucru la timp.
Pe baza politicilor actuale, aşadar fără a se ţine cont de posibile angajamente mai bune, încălzirea climei globale va ajunge la 2,8°C (comparativ cu o creştere de 3,1°C estimată anul trecut), au calculat specialiştii de la ONU.
Revenire la 1,5°C?
Într-un alt raport publicat săptămâna trecută, ONU a întâmpinat dificultăţi în a cuantifica efectul planurilor climatice naţionale, în absenţa datelor, considerând scăderea emisiilor la 10% în următorul deceniu în raport cu 2019, în locul scăderii necesare de 60%. Concluzia era aceeaşi: traiectoria estimată prin Acordul de la Paris este departe de a fi urmată.
Aşadar, ONU vorbeşte de acum în mod deschis despre un scenariu de depăşire "temporară şi minimală".
Această "depăşire" ar presupune reducerea foarte puternică a emisiilor, precum şi absorbirea unor cantităţi industriale de CO2 din atmosferă, în manieră naturală (păduri) sau utilizând tehnologii de captare, în prezent marginale şi încă imature.
Iar această situaţie nu este deloc ideală: oamenii de ştiinţă insistă asupra faptului că fiecare încălzire suplimentară cu o fracţiune de grad Celsius creşte intensitatea cicloanelor şi a caniculelor şi reduce şansele de supravieţuire ale coralilor.
"Avem încă nevoie de reduceri fără precedent ale emisiilor de gaze cu efect de seră, într-un termen din ce în ce mai scurt, într-un context geopolitic dificil", a explicat Inger Andersen, directoarea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUM), transmite Agerpres.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
