Guvernul minoritar al Franţei pare din ce în ce mai probabil să fie demis luna viitoare, după ce trei partide principale de opoziţie au anunţat că nu vor susţine votul de încredere pe care premierul Francois Bayrou a anunţat că îl solicită la 8 septembrie pentru planurile sale de reduceri bugetare drastice, relatează Reuters.
Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen, extrema stângă şi, ulterior, socialiştii, de votul cărora depinde în mare măsură soarta lui Bayrou, au declarat că nu văd cum ar putea să-l susţină.
Dacă pierde votul de încredere în Adunarea Naţională, Guvernul Bayrou va cădea.
Incertitudinea a speriat investitorii, împingând prima de risc a obligaţiunilor franceze peste echivalentele lor germane cu 5 puncte de bază, până la cel mai înalt nivel de la jumătatea lunii iunie. Indicele CAC-40, cu principalele acţiuni franceze, a încheiat luni ziua în scădere cu 1,6%, iar marţi dimineaţă a deschis în scădere, fiind în continuare afectat de tensiunile politice din Franţa.
Bayrou a recunoscut că încercarea de a obţine încrederea unui Parlament foarte fragmentat este un pariu riscant. „Da, este riscant, dar este şi mai riscant să nu faci nimic”, a declarat el într-o conferinţă de presă, referindu-se la ceea ce a numit pericolul major cu care se confruntă ţara din cauza datoriei enorme.
Votul de încredere, a spus el, va măsura dacă are suficient sprijin în Parlament pentru reducerea bugetului cu 44 de miliarde de euro, în încercarea sa de a reduce deficitul, care a atins 5,8% din produsul intern brut anul trecut, aproape dublu faţă de limita oficială a UE de 3%.
Macron a mai pierdut un premier în urma unui vot de neîncredere
Dacă guvernul cade, preşedintele Emmanuel Macron ar putea numi imediat un nou prim-ministru sau i-ar putea cere lui Bayrou să rămână în fruntea unui Guvern interimar sau ar putea convoca alegeri anticipate.
Macron şi-a pierdut ultimul prim-ministru, Michel Barnier, în urma unui vot de neîncredere privind bugetul, la sfârşitul anului 2024, după doar trei luni de mandat şi după ce convocase alegeri anticipate în iulie acelaşi an.
Chiar dacă Guvernul va câştiga votul de încredere, acest lucru ar însemna doar că are sprijin pentru opiniile sale privind problemele fiscale ale Franţei, votul asupra bugetului propriu-zis urmând să aibă loc mai târziu în cursul anului.
Bayrou a propus eliminarea a două sărbători legale şi îngheţarea cheltuielilor sociale şi a tranşelor de impozitare în 2026 la nivelurile din 2025, fără ajustarea acestora în funcţie de inflaţie. El a declarat că propunerea sa de a elimina sărbătorile legale ar putea fi modificată.
Liderul partidului de extremă dreapta RN, Jordan Bardella, a declarat că Bayrou a anunţat de facto „sfârşitul guvernului său” prin solicitarea votului.
„RN nu va vota niciodată în favoarea unui guvern ale cărui decizii fac poporul francez să sufere”, a declarat el pe X. Marine Le Pen a confirmat că RN va vota împotriva lui Bayrou, la fel şi Verzii.
Partidul de extremă stânga La France Insoumise (LFI) a declarat, de asemenea, că votul va marca sfârşitul guvernului.
Voturile deputaţilor socialişti vor fi decisive pentru soarta lui Bayrou, iar liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a declarat la televiziunea TF1 că socialiştii francezi nu vor vota în favoarea moţiunii de încredere pentru Bayrou.
Votul de încredere va avea loc cu doar două zile înaintea unor proteste planificate, care au fost anunţate pe reţelele sociale şi susţinute de partidele de stânga şi de unele sindicate. Apelul la proteste generale în 10 septembrie a fost comparat cu protestele „Vestelor galbene” care au izbucnit în 2018 din cauza creşterii preţurilor la combustibili şi a costului ridicat al vieţii. Aceste proteste „gilets jaunes” s-au transformat într-o mişcare mai amplă împotriva lui Macron şi a eforturilor sale de reformă economică.
Salutând gestul „extrem de curajos şi foarte democratic” al lui François Bayrou, ministrul Justiţiei, Gérald Darmanin, care provine din partidul lui Macron, Renaissance, invitat la France 2, şi-a exprimat dorinţa ca negocierile cu grupurile politice să continue pentru a se ajunge la un compromis. În cazul unui eşec, ministrul Justiţiei consideră că „nu trebuie exclusă ipoteza” dizolvării, chiar dacă aceasta „costă scump Franţa”, relatează AFP, potrivit News.ro.
În timp ce pariul prim-ministrului este perceput ca sinucigaş, deoarece este pierdut din start, ministrul Justiţiei a replicat că „sinucigaş” ar fi ca ţara să nu aibă buget. „Ameninţările multiple de instabilitate fac Franţa mai mică, mai dificilă”, a denunţat acesta. Referindu-se la mişcarea de blocaj din 10 septembrie, Gérald Darmanin a recunoscut o „parte de furie” în rândul populaţiei, adăugând că „nu se teme niciodată de emoţiile populare”, dar că „nu poate fi insensibil la emoţiile poporului francez”.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
