Ursula von der Leyen, realeasă joi la conducerea Comisiei Europene (CE), nu este singura femeie în sferele înalte ale Uniunii Europene (UE). După un prim tur de orizont, patru femei şi un bărbat se află sau urmează să se afle în curând în posturi-cheie în Europa Celor 27, relatează AFP.
Ursula von der Leyen
Prima femeie care deţine preşedinţia Comisiei Europene, germanca în vârstă de 65 de ani a obţinut joi încrederea majorităţii eurodeputaţilor pe o perioadă de încă cinci ani, la şefia Executivului european.
Adepta unei comunicări milimetric de precise, fostul ministru al Apărării al Angelei Merkel a ştiut să se impună după un prim mandat zguduit de turbulenţe, pandemia Covid-19 şi războiul din Ucraina.
Kaja Kallas
Premierul eston Kaja Kallas - care a demisinat luni - urmează, la rândul său, să obţină aprobarea Parlamentului European (PE) pentru a prelua în mod oficial frâiele diplomaţiei europene.
Acest vot urmează să aibă loc în toamnă.
Avocată de meserie, Kaja Kallas are 47 de ani și a fost desemnată de către statele membre UE să-i succeadă spaniolului Josep Borrell, care a succedat două femei - italianca Federica Mogherini şi britanica Catherine Ashton.
Supranumită ”Doamna de Fier” la Tallinn, fiica fostului comisar european Siim Kallas este o adeversară hotărâtă a Kremlinului.
Sub conducerea sa, Guvernul eston a scos din spaţiul public monumente de război datând din epoca sovietică, o decizie din cauza căreia a ajuns în februarie pe lista persoanelor căutate de către Moscova.
Roberta Metsola
De asemenea o susţinătoare foarte activă a Ucrainei, conservatoarea malteză Roberta Metsola, în vârstă de 45 de ani, a obţinut marţi, la Strasbourg, un al doilea mandat de doi ani şi jumătate la preşedinţia Parlamentului European (PE).
Ajunsă în această funcţie la începutul lui 2022, ea era atunci cea mai tânără femeie care prelua şefia adunării. Este a treia femeie care o deţine, după franţuzoiacele Simone Veil (1979-1982) şi Nicole Fontaine (1999-2002).
În primul său mandat, zguduit de scandalul Qatargate cu privire la suspiciuni de corupţie a unor aleşi, PE a adoptat legislaţii de mediu, Pactul Verde, reglementări fără precedent impuse giganţilor digitali şi Pactul Migraţiei al UE.
Credincioasă poziţiei împotriva avortului a partidului său naţionalist maltez, Metsola s-a angajat la accederea la preşedinţie să apere poziţiile oficiale ale instituţiei, să ”meargă mai departe pentru a garanta şi apăra drepturile femeilor” şi să contracareze violenţele cărora le sunt supuse femeile. Ea a reiterat marţi aceste priorităţi, relatează News.ro.
Antonio Costa
La şapte luni după ce a demisionat din postul de premier al Portugaliei, socialistul Antonio Costa se impune la Bruxelles, unde a fost ales, la sfârşitul lui iunie, preşedinte al Consiliului European, organul care defineşte orientările şi priorităţile politice ale UE.
Un tactician pragmatic şi abil, el a dovedit că este capabil să poarte negocieri dificile, ca în 2020, când a contribuit la convingerea premierului naţionalist ungar Viktor Orban să nu blocheze planul european de relansare economică post-covid, crucial în Portugalia.
Simţul compromisului urmează să fie un atu preţios acestui jursit în vârstă de 63 de ani - cu origini indiene - la şefia cenaclului şefilor de stat şi de guverne ai Celor 27.
El urmează să-i succeadă lui Charles Michel la 1 decembrie.
Christine Legarde
Prima femeie la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, în vârstă de 68 de ani, a sosit la Frankfurt în 2019, după ce a fost prima femeie ministru al Economiei franceze şi prima directoare generală a Fondului Monetar Internaţional.
Lăudată pentru sângele său rece în timpul furtunilor economice, ea se distinge prin poziţia favorabilă pe care o are faţă de includerea luptei împotriva modificărilor climatice în politica monetară, o idee care nu se bucură încă de unanimitate în mediul bancherilor centrali, lângă care se va afla până în 2027, în cazul în care îşi duce la bun sfârşit mandatul de opt ani la BCE.
La jumătatea mandatului, acţiunea lui Lagarde, într-un context inflaţionist, era judecată drept mediocră de către o majoritate a personalului instituţiei, spre deosebire de predecesorii săi, potrivit unei anchete interne a Sindicatului Ipso, publicată în ianuarie.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
