Prim-ministrul estonian Kaja Kallas, care săptămâna trecută a împlinit 47 de ani, a fost aleasă de liderii europeni să fie vocea diplomaţiei UE pentru următorii cinci ani. Fiica fostului comisar european Siim Kallas este un adversar hotărât al Kremlinului şi crede cu tărie în proiectul european, relatează AFP şi Reuters.
Premierul Estoniei, care a sprijinit cu hotărâre Ucraina de la începutul invaziei ruse, a subliniat imediat după nominalizarea ei că "războiul în Europa" şi "instabilitatea crescândă în vecinătatea (Europei) şi în lume" sunt principalele provocări cu care se confruntă politica externă europeană.
Fiica fostului prim-ministru şi comisar european Siim Kallas, avocată de profesie, s-a născut când Estonia încă făcea parte din Uniunea Sovietică.
În vârstă de 47 de ani, ea a fost aleasă pentru prima dată deputat în 2011 din partea Partidului Reformei, o formaţiune liberală fondată de tatăl său. În Parlamentul European a figurat de mai multe ori pe listele celor mai influenţi deputaţi. Ea a revenit pe scena politică naţională în 2018, preluând conducerea Partidului Reformei şi devenind prima femeie şef de guvern din Estonia în 2021.
Ţara baltică, având doar 1,3 milioane de locuitori, a devenit proporţional unul dintre cei mai generoşi donatori pentru Ucraina, ajutorul său depăşind 1% din PIB, notează și News.ro.
Simpatică şi deschisă, Kaja Kallas este bine văzută în străinătate, deşi nu toate ţările din blocul comunitar îi împărtăşesc sfidarea fermă faţă de Rusia. Mai presus de toate, este vorba de Viktor Orban din Ungaria, care, de altfel, ar fi votat împotriva ei la Consiliul European, la fel ca premierul italian Giorgia Meloni, potrivit unor diplomaţi citaţi de Reuters. Alte surse, citate de POLITICO, spun că Viktor Orban s-ar fi abţinut la votul în privinţa lui Kallas.
Kaja Kallas, intransigentă în fața Rusiei
"Dacă o astfel de agresiune dă roade în Ucraina, îi poate încuraja pe alţii să facă acelaşi lucru. Trebuie să discredităm total instrumentul de agresiune", declara Kaja Kallas într-un interviu acordat AFP, în decembrie 2023, despre invazia Rusiei.
Kallas, care vorbeşte fluent engleza, rusa şi franceza, pe lângă limba maternă, îşi exprimase deschis interesul de a-l înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg la conducerea NATO. Atitudinea sa combativă faţă de liderul rus Vladimir Putin i-a adus sprijinul mai multor ţări din UE, inclusiv Polonia, dar poate că uneori i-a împiedicat ambiţiile, după cum ea însăşi a recunoscut.
"Îngrijorarea (pentru statele baltice) este că anul viitor se vor împlini douăzeci de ani de când am devenit membri ai acestor organizaţii, UE şi NATO, dar că nu suntem consideraţi candidaţi egali pentru posturi la nivel înalt", menţiona ea cu regret la sfârşitul anului 2023. "Şi dacă aud acest argument, că aş fi o provocare pentru Rusia, atunci ripostez că lăsăm prea multă putere Rusiei ca să ne dicteze deciziile", a punctat ea.
Iar din acest punct de vedere, femeia supranumită "Doamna de Fier" în Estonia nu s-a temut niciodată să provoace Moscova. Într-o ruptură simbolică cu trecutul său, guvernul estonian condus de Kallas a eliminat din spaţiile publice monumentele de război din era sovietică, un proces care s-a accelerat după invazia Ucrainei. "Când ne-am recâştigat independenţa, am avut multe alte lucruri pentru care să ne facem griji. Când a început războiul, acesta a redeschis, de fapt, toate rănile", a declarat Kaja Kallas.
Această fermitate i-a adus un loc pe lista persoanelor căutate de Moscova, în februarie anul trecut, oficial fiind acuzată de "distrugerea monumentelor soldaţilor sovietici".
În ciuda popularităţii sale, ea s-a confruntat cu o criză de încredere în 2023, după ce presa locală a relatat că o companie deţinută parţial de soţul său continua să funcţioneze în Rusia. Respingând apelurile la demisie, Kaja Kallas a fost realeasă ca lider al Partidului Reformator, imaginea sa internaţională nefiind pătată de acest scandal. Guvernul său a majorat impozitele la scurt timp după alegerile din 2023 şi a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex, deşi se opunea acestui fapt aproape jumătate din ţară.
Tatăl ei a fost și el premier al Estoniei
Kallas este un politician din a doua generaţie.
Născută la Tallinn, ea este strănepoata primului şef al poliţiei estoniene, când ţara proaspăt independentă ieşise din Imperiul Rus după Primul Război Mondial înainte de a fi absorbită de Uniunea Sovietică în 1940. Mama lui Kallas avea doar şase luni când familia ei a fost mutată forţat în Siberia în 1949, împreună cu alţi 20.000 de estonieni. "Rusia nu s-a schimbat", a spus ea anul trecut la marcarea comemorării exilului mamei sale. "Acest rău trăieşte în Rusia", a subliniat Kallas.
Tatăl său a fost guvernator al băncii centrale a Estoniei devenite din nou independentă după prăbuşirea Uniunii Sovietice, a înfiinţat Partidul liberal al Reformei în 1994, pe care l-a condus timp de un deceniu, şi a fost prim-ministru al Estoniei şi ulterior vicepreşedinte al Comisiei Europene conduse de Jose Manuel Barroso.
În 2011, Kaja Kallas a renunţat la o carieră de partener la o importantă firmă de avocatură din Tallinn pentru a candida, cu succes, pentru Parlamentul Estoniei şi apoi pentru Parlamentul European, pe listele Partidului Reformei. După ce a condus Partidul Reformei din 2018, ea a devenit prima femeie prim-ministru al Estoniei în 2021.
Kallas, cunoscută pentru modul său intransigent de a impune politici, a fost acuzată de aroganţă de unii dintre detractorii săi. Dar Kallas nu are nicio îndoială că securitatea micii sale ţări depinde de Bruxelles. "Dacă Europa este unită şi puternică, Estonia va fi şi ea puternică", a declarat ea în faţa parlamentului estonian în 2022.
Mamă a unui băiat, Kaja Kallas a fost membră a unui ansamblu de dansuri populare în tinereţe, care a susţinut şi spectacole în străinătate. Ca adult, s-a plâns că nu a avut niciodată suficient timp să danseze.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
