Consensul după aceste două zile de discuţii este acela că, în contextul unei lumi tot mai periculoase, avem nevoie de NATO mai mult ca oricând, a declarat vineri, la Bruxelles, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, la finalul reuniunii miniştrilor de externe din cele 32 de state membre.
''Întâmpinăm pericole reale pentru securitatea noastră. Vom investi mai mult, mult mai mult, aşa cum multe ţări aliate au început deja să facă. Vom produce mai mult şi mai rapid. În întreaga Alianţă vom reduce barierele existente în calea unei producţii industriale de apărare eficiente, pentru a satisface cererea reală de a avea mai multe capacităţi de apărare'', a spus Rutte.
Potrivit acestuia, disputele comerciale între ţări membre ale NATO trebuie să rămână separate de aspectele de apărare.
''Cred că este vorba despre de două lucruri distincte. Ar trebui să le separăm şi să nu lăsăm să interfereze în discuţiile noastre'', a răspuns el, după ce a fost întrebat în legătură cu impactul măsurii Washingtonului de introducere a taxelor pentru produsele europene importate de SUA, potrivit Agerpres.ro.
Mark Rutte a opinat că în acest caz nu este încălcat articolul 2 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede că ţările membre NATO ''se vor strădui să elimine orice opoziţie în politicile lor economice internaţionale şi vor încuraja colaborarea economică''.
Pe de altă parte, în timpul reuniunii NATO, unde România a fost reprezentată de ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu, ţările membre l-au asigurat pe şeful diplomaţiei ucrainene Andrii Sîbiga de continuarea sprijinului pentru Kiev, inclusiv pentru consolidarea forţelor armate ucrainene pe viitor.
''Am discutat despre demersurile pe care SUA le fac cu Ucraina şi cu Rusia pentru a încerca să aducă războiul la un final just şi durabil. Sprijinim efortul pentru pace. Aliaţii, inclusiv prin eforturi iniţiate de Franţa şi de Regatul Unit, au arătat că sunt pregătite şi dispuse să securizeze pacea atunci când va fi timpul. Aşa cum a fost anunţat miercuri, în primele trei luni din 2025 aliaţii din NATO au promis peste 20 de miliarde de euro reprezentând asistenţă de securitate pentru Ucraina'', a accentuat şeful NATO.
Pe de altă parte, înalta oficialitate aliată a atras atenţia asupra rolului menţinerii securităţii în regiunea indo-pacifică, în contextul în care China, Iranul şi Coreea de Nord continuă să sprijine ''maşina de război a Rusiei''. De altfel, joi au fost prezenţi la ministeriala NATO şi şefii diplomaţiilor din Japonia, Coreea de Sud, Australia şi Noua Zeelandă, reafirmându-se importanţa adâncirii parteneriatelor NATO în regiune.
Secretarul general al NATO a amintit în această privinţă că în 8 aprilie se va deplasa în Japonia.
''Aşadar, angajamentul nostru este clar. Aseară şi din nou în această dimineaţă, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitatea Kaja Kallas, le-a prezentat pe scurt aliaţilor European Defense Readiness 2030. Relaţia transatlantică rămâne piatra de temelie a stabilităţii globale. Aliaţii vor rămâne esenţiali, dar va trebui să construim pe această oportunitate unică. Douăsprezece ţări şi-au unit forţele pentru a semna tratatul care a creat această Alianţă. Securitate prin putere'', a încheiat Mark Rutte, amintind astfel de fondarea NATO, cu exact 76 ani de ani în urmă.
La 4 aprilie 1949, Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit şi SUA au semnat Tratatul Nord-Atlantic. Alianţa Nord-Atlantică este o asociere de state libere, unite prin hotărârea lor de a-şi proteja securitatea, prin garanţii reciproce şi relaţii stabile cu alte ţări. Pilonul principal al NATO îl reprezintă articolul 5 (clauza apărării reciproce), potrivit căruia ''un atac armat împotriva unui aliat din Europa sau America de Nord este considerat un atac împotriva tuturor'' aliaţilor.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
