A trecut o săptămână de când un cutremur devastator a lovit Turcia și Siria, ucigând mii de oameni. Dar, în mijlocul disperării, au existat și povești cu „miracole”.
Când Necla Camuz și-a născut cel de-al doilea fiu, pe 27 ianuarie, ea l-a numit Yagiz, adică „curajos”. 10 zile mai târziu, la ora locală 04:17, Necla era trează și-și hrănea fiul în casa lor din provincia Hatay, din sudul Turciei. Câteva clipe mai târziu, au fost îngropați sub mormane de moloz.
Necla și familia ei locuiau la etajul doi al unei clădiri moderne cu cinci etaje din orașul Samandag. Era o „clădire frumoasa”, spune ea, și se simțise în siguranță acolo.
Ea nu știa în acea dimineață că zona va fi sfâșiată de cutremur, cu clădiri avariate și distruse la fiecare pas.
„Când a început cutremurul, am vrut să mă duc la soțul meu care era în cealaltă cameră, iar el a vrut să facă același lucru”, spune ea, potrivit BBC.
„Dar când a încercat să vină la mine cu celălalt fiu al nostru, dualpul a căzut peste ei și le-a fost imposibil să se miște.
„Pe măsură ce cutremurul a crescut, zidul a căzut, camera tremura, iar clădirea își schimba poziția. Când s-a oprit, nu mi-am dat seama că am căzut cu un etaj mai jos. Le-am strigat numele, dar nu am primit niciun răspuns.”
Tânăra de 33 de ani s-a trezit întinsă cu bebelușul pe piept, încă ținut în brațe. Un dulap căzut lângă ea le salvase viețile împiedicând o placă mare de beton să îi zdrobească. Au rămas în această poziție aproape patru zile.
Prima zi
Întinsă în pijama sub dărâmături, Necla nu vedea altceva decât „negru absolut”, așa că a trebuit să se bazeze pe celelalte simțuri pentru a înțelege ce se întâmplă.
Spre uşurarea ei, și-a dat seama imediat că Yagiz încă respira. Din cauza prafului, ea s-a chinuit la început să respire, dar a spus că s-a calmat curând. Era cald printre dărâmături.
În depărtare, auzea voci. Ea a încercat să strige după ajutor și să lovească în dulap.
„Este cineva acolo? Mă aude cineva?”, a strigat ea. A folosit bucăți mici de moloz pentru a lovi în dulapul căzut peste ea. Îi era frică să lovească suprafața de deasupra ei în caz că se prăbuși. Totuși, nimeni nu a răspuns. Necla și-a dat seama că există posibilitatea să nu vină nimeni. „Am fost îngrozită”, spune ea.
Viața în subteran
În întunericul de sub dărâmături, Necla și-a pierdut orice simț al timpului.
„Plănuiești multe lucruri când ai un bebeluș și apoi... dintr-o dată ești sub dărâmături”, spune ea. Totuși, știa că trebuie să aibă grijă de Yagiz și a putut să-l alăpteze în spațiul închis.
Nu exista nici o sursă de apă sau hrană la care să poată accesa singură. În disperare, ea a încercat fără succes să-și bea propriul lapte matern.
Necla auzea pași și voci, dar sunetele înfundate se simțeau departe. Ea a decis să-și economisească energia și să rămână liniștită dacă nu se apropie zgomotele de afară.
Necla nu credea că va reuși să iasă din dărâmături, dar prezența lui Yagiz i-a dat un motiv să rămână plin de speranță. El dormea cea mai mare parte a timpului, iar când se trezea plângând, ea îl hrănea până se calma.
Salvarea
După mai bine de 90 de ore sub pământ, Necla a auzit câinii care lătrau. Se întreba dacă visează. Lătraturile au fost urmate de sunetul vocilor.
„Ești bine? Bate o dată pentru da", a strigat cineva.
Fusese găsită.
Salvatorii au săpat cu grijă în pământ pentru a o localiza. Când echipa de salvare de la Departamentul de Pompieri Istanbul a întrebat ce vârstă avea Yagiz, Necla nu a putut fi sigură. Ea știa doar că avea 10 zile când a avut loc cutremurul.
Când a ajuns la spital, Necla a fost întâmpinată de membrii familiei care i-au spus că soțul ei, Irfan, și fiul ei de trei ani, Yigit Kerim, au fost salvați din dărâmături.
Dar au fost transferați la câteva ore distanță la un spital din provincia Adana, având răni grave la picioare.
Necla a fost reunită în cele din urmă cu soțul și fiul ei.
În mod remarcabil, Necla și Yagiz nu suferiseră răni fizice grave. Aceștia au fost ținuți în spital timp de 24 de ore pentru observație înainte de a fi externați.
Necla „încearcă” să se împace cu ceea ce i s-a întâmplat. Ea spune că îi datorează lui Yagiz viața.
„Cred că dacă copilul meu nu ar fi fost suficient de puternic pentru a face față asta, nici eu nu aș fi fost”, explică ea, scrie BBC.
Singurul ei vis pentru fiul ei este să nu mai experimenteze așa ceva niciodată.
„Sunt foarte fericită că este un nou-născut și nu-și amintește nimic”, spune ea.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
