Deputații francezi au răsturnat guvernul, respingând luni votul de încredere solicitat de prim-ministrul François Bayrou, după prezentarea unui buget de austeritate pentru Franța, și aruncând țara într-o nouă criză politică, transmite AFP.
Potrivit unor surse din anturajul premierului, acesta îi va înainta marți dimineață demisia sa președintelui Macron.
Emmanuel Macron 'îl va primi mâine pe prim-ministrul François Bayrou pentru a accepta demisia guvernului', a anunțat ulterior Palatul Elysée într-un comunicat, arată Agerpres.
Președintele 'ia act' de căderea guvernului François Bayrou și 'va numi un nou prim-ministru în zilele următoare', adaugă comunicatul.
Împotriva acordării încrederii au votat 364 de deputați din rândurile opoziției, mergând de la extrema dreaptă la extrema stângă. Numai 194 de deputați, proveniți din rândul coaliției guvernamentale, au votat pentru.
Este pentru prima dată în istoria Celei de-a Cincea Republici când un şef de guvern este înfrânt în urma unui vot de încredere, menţionează Le Figaro, potrivit News.ro.
François Bayrou, un ultim strigăt de alarmă privind situația economică a Franței
François Bayrou a lansat luni în Adunare un ultim strigăt de alarmă privind situația economică a Franței, a doua economie din UE, evocând o 'probă a adevărului', în condițiile unei 'supraîndatorări' ajunse la 114% din PIB.
'Dominați de armate sau dominați de creditorii noștri din cauza datoriei care ne scufundă, în ambele cazuri ne pierdem libertatea', a avertizat Bayrou de la tribuna Adunării Naționale (camera legislativă inferioară), unde a angajat răspunderea guvernului pe proiectul de buget, ce prevedea economii de 44 miliarde de euro pentru 2026.
Toate privirile se îndreaptă acum spre președintele Macron, obligat să găsească un nou prim-ministru după decizia sa de a dizolva Adunarea Națională în iunie 2024. Alegerile care au urmat au rezultat în trei blocuri (alianța de stânga, centru-dreapta, extrema dreaptă) fără o majoritate în Adunare și au aruncat țara într-o instabilitate cronică.
Emmanuel Macron a exclus deocamdată posibilitatea unei noi dizolvări a Adunării Naționale.
Macron ar putea acum să numească un politician din propriul grup minoritar de centru sau din rândurile conservatorilor ca viitor premier, dar asta ar însemna să repete o strategie care nu a reuşit să creeze o alianţă stabilă, scrie Reuters, citată de News.ro. El ar putea în egală măsură să se orienteze spre stânga şi să numească un socialist moderat sau să aleagă un tehnocrat.
Niciun scenariu nu ar putea oferi următorului guvern o majoritate parlamentară.
Macron ar putea decide în cele din urmă că singura cale de ieşire din criză este convocarea de alegeri anticipate, dar până acum a rezistat apelurilor din partea Reuniunii Naţionale a lui Le Pen şi din partea LFI de a dizolva parlamentul pentru a doua oară.
Ce spun partidele
Organizarea de noi alegeri 'nu este o opțiune, ci o obligație', a declarat luni Marine Le Pen, al cărei partid RN și aliații săi sunt creditați, în caz de anticipate, cu 33% din sufragii, în fața stângii și a taberei prezidențiale.
La rândul său, Partidul Socialist a repetat în ultimele zile că stânga, plasată pe locul al doilea la ultimele legislative, ar trebui să preia șefia guvernului.
'Noi suntem pregătiți, să vină să ne caute', a spus președintele grupului socialist din Adunare, Boris Vallaud, referindu-se la Emmanuel Macron.
'Problema actuală în Franța este că fiecare (dintre partide) are linii roșii (care) fac total imposibilă formarea unei coaliții. Nu există o coaliție majoritară care să poată rezista', a apreciat pentru AFP Mathieu Gallard, de la Institutul de sondare Ipsos.
Popularitatea lui Macron a atins cel mai scăzut nivel de la accederea la putere în 2017
Într-un context de sfidare generalizată față de Emmanuel Macron, a cărui cotă de popularitate a atins cel mai scăzut nivel de la accederea la putere în 2017 (77% dintre francezi sunt nemulțumiți, conform unui recent sondaj), există mai multe scadențe care ar pleda pentru o vacanță scurtă.
O mișcare cetățenească născută în vară pe rețelele sociale sub sloganul 'Să blocăm tot', susținută de unele sindicate și de stânga radicală, a chemat la paralizarea țării miercuri.
Ansamblul organizațiilor sindicale a chemat la grevă și manifestații pe 18 septembrie.
Vineri, agenția de notare Fitch urmează să anunțe ratingul datoriei franceze, cu o posibilă retrogradare în contextul de incertitudine actual.
Haos politic cu implicații în Europa
Cea mai urgentă sarcină a viitorului guvern va fi adoptarea bugetului - aceeaşi provocare cu care s-a confruntat Bayrou când a preluat funcţia.
„Aveţi puterea de a răsturna guvernul, dar nu aveţi puterea de a şterge realitatea”, le-a spus Bayrou parlamentarilor înainte de votul de încredere. „Realitatea va rămâne nemiloasă: cheltuielile vor continua să crească, iar povara datoriei, deja insuportabilă, va deveni şi mai grea şi mai costisitoare”, a adăugat el.
Partenerii Franţei din UE vor urmări cu atenţie situaţia.
Franţa are cel mai mare deficit ca procent din PIB din zona euro. Plăteşte mai mult pentru serviciul datoriei decât Spania, iar spread-urile faţă de obligaţiunile germane de referinţă pe 10 ani sunt la cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni.
Fitch, adesea considerată o agenţie de rating pionieră, îşi revizuieşte ratingul - în prezent AA- cu perspectivă negativă - la 12 septembrie. Moody's şi S&P Global, care au ratinguri echivalente, urmează în octombrie şi noiembrie.
O retrogradare ar afecta capacitatea Franţei de a strânge fonduri de la investitori la rate ale dobânzii scăzute, ceea ce ar putea agrava problemele sale legate de datorii.
O perioadă îndelungată de incertitudine politică şi fiscală riscă să submineze influenţa lui Macron în Europa, într-un moment în care Statele Unite adoptă o poziţie dură în ceea ce priveşte comerţul şi securitatea, iar războiul face ravagii în Ucraina, la graniţa estică a Europei.
Macron şi personalităţi politice din partidele de centru şi conservatoare consideră că alegerile anticipate nu ar rezolva criza şi că ar trebui continuate discuţiile cu socialiştii, au declarat două surse familiarizate cu gândirea lui Macron. Socialiştii au propus un contra-buget care ar impune o taxă de cel puţin 2% asupra averilor personale mai mari de 100 de milioane de euro şi ar genera economii de 22 de miliarde de euro – o propunere care ar fi greu de conciliat cu agenda de reforme pro-business a preşedinţiei lui Macron.
Nemulţumirea ar putea începe să se manifeste şi în stradă. O mişcare de protest populară numită „Bloquons Tout” („Să blocăm totul”) cheamă la perturbări la nivel naţional miercuri. Sindicatele plănuiesc greve săptămâna viitoare.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
