Elon Musk a recunoscut că s-a lăsat prea mult absorbit de politică în timpul alianţei sale instabile cu Donald Trump şi al scurtei sale numiri în funcţia de principal responsabil cu tăierile bugetare, atunci când a condus aşa-numitul „Departament pentru eficienţă guvernamentală” (Doge), scrie The Guardian.
Cea mai bogată persoană din lume, şi pentru scurt timp primul „trilionar” al lumii, după ce compania sa SpaceX a fost listată la bursa din New York în iunie, a făcut această mărturisire într-un interviu amplu acordat revistei „The Economist”, publicat joi. El şi-a împărtăşit poziţiile cu privire la subiecte variate, de la războaiele în străinătate până la inteligenţa artificială, şi a făcut o serie de previziuni revelatoare pentru viitor.
„Sincer, m-am lăsat purtat de val”, a spus Musk despre relaţia sa cu preşedintele, pe care l-a ajutat să fie ales în 2024 cu un sprijin financiar de 200 de milioane de dolari, apoi l-a servit în timpul mandatului său controversat ca şef al Doge, supraveghind reduceri bugetare „dăunătoare” în valoare de 150 de miliarde de dolari şi forţând zeci de mii de oameni să-şi părăsească locurile de muncă din administraţia federală.
Proprietarul Tesla nu a oferit detalii suplimentare cu privire la această declaraţie, dar părea conştient de impactul relaţiei sale cu cercurile de putere din Washington DC.
În decembrie, el a mărturisit într-un podcast cu Katie Miller, soţia consilierului lui Trump de la Casa Albă, Stephen Miller, că abordarea sa de tip „bilă demolatoare” faţă de guvernul federal a avut succes doar parţial şi că, dacă ar avea ocazia, probabil nu ar mai face-o din nou. „Cred că, în loc să mă ocup de Doge, mai bine m-aş fi concentrat, în esenţă, pe companiile mele”, a spus el la momentul respectiv.
Citește și: Trump crede că Elon Musk a luat-o razna şi califică noul partid politic al acestuia drept „ridicol”
În discuţia cu The Economist, însă, a părut să se bucure de atenţia pe care i-a adus-o implicarea sa politică şi de influenţa pe care crede că o exercită. „Oamenii nu-şi dau seama că ceea ce spun eu se va întâmpla”, a afirmat el, publicaţia referindu-se la Musk – cel puţin în propria sa percepţie – ca la o Cassandra a zilelor noastre.
Interviul, o conversaţie de 90 de minute pentru platforma video a publicaţiei, The Insider, înregistrată la o fabrică Tesla din Texas, a fost primul acordat de Musk de la listarea la bursă a SpaceX, moment în care averea sa personală a depăşit pentru scurt timp 1,25 trilioane de dolari, înainte de a scădea din nou la o sumă relativ modestă de 750 de miliarde de dolari.
El a reflectat asupra trecerii de la „euforie la teroare” într-o singură zi, dar nu se referea la preţul acţiunilor SpaceX. În schimb, vorbea despre inteligenţa artificială, despre care crede că va face în cele din urmă „opţională” munca depusă de oameni, relatează News.ro.
Sistemele de AI şi roboţii vor prelua în cele din urmă majoritatea sarcinilor digitale şi fizice, a spus el, iar fuziunea propriei sale întreprinderi de AI cu SpaceX îi va permite să dezvolte sisteme care să îndeplinească sarcini cognitive, precum programarea software, în timp ce Tesla va fabrica umanoizi.
Musk, a precizat revista „The Economist”, intenţionează să alimenteze compania sa de inteligenţă artificială cu centre de date situate în spaţiu, ceea ce, potrivit avertismentelor experţilor, va fi „catastrofal” pentru Pământ.
În termen de cinci ani, a afirmat Musk, sistemele de inteligenţă artificială ar putea depăşi suma totală a inteligenţei umane. În termen de 10 ani, roboţii de la locul de muncă vor contribui la inaugurarea unei ere de „abundenţă uimitoare”, în care banii îşi vor pierde semnificaţia.
Cu toate acestea, opiniile politice şi previziunile lui Musk au fost, probabil, cele mai controversate părţi ale interviului. Marea Britanie, o ţară pe care nu a mai vizitat-o de ani de zile, dar a cărei politică, în special în ceea ce priveşte imigraţia şi rasismul, a devenit o obsesie recentă pentru el, va fi cuprinsă de un război civil în următorii 20 de ani, a afirmat el.
Întrebat dacă este anti-musulman, Musk l-a atacat pe cel care i-a adresat întrebarea, o tactică de deviere similară cu cea care i-a fost de folos lui Trump şi pe care el însuşi a folosit-o anterior.
„Sunt împotriva violului şi a crimei. Sunt împotriva impunerii de reguli şi legi care contravin valorilor pe care le-am acceptat în Occident”, a spus el. „Este o ruşine imensă că mass-media tradiţională, precum voi, nu recunoaşte acest lucru”, a comentat el.
El a descris caracterizarea pe care presa o face extremei drepte europene drept „falsă, înşelătoare şi fără sens” şi a susţinut că aceasta este formată din „oameni normali” care doresc oraşe sigure, frontiere sigure şi cheltuieli raţionale, a relatat The Economist.
Într-un articol de analiză care însoţeşte interviul, publicaţia scrie că Musk este o figură controversată. „Opiniile sale politice, difuzate către cei 240 de milioane de urmăritori ai săi de pe X, li se par multora ca fiind directe, iar multor altora, inclusiv revistei The Economist, ca fiind pur şi simplu intolerante”, a scris publicaţia.
„Dar el este, de asemenea, unul dintre puţinii oameni care sunt pionieri în domeniul IA şi care, prin urmare, au o influenţă uriaşă asupra traiectoriei acesteia. Când vorbeşte, el reflectă dezbaterile pe care aceştia le poartă. Centrele sale de date din spaţiu ar putea alimenta viitorul IA. În ciuda tuturor polemicilor sale politice, el are un istoric de previziuni corecte în domeniul tehnologiei, în sectoare precum maşinile electrice, rachetele şi comunicaţiile prin satelit, care i-au lăsat perplecşi pe alţi ingineri şi antreprenori”, notează The Economist.
O altă previziune a lui Musk: după ce AI-ul va distruge locurile de muncă, s-ar putea să fie necesară o redistribuire a bogăţiei la scară largă pentru a crea un „venit universal ridicat” pentru oameni.
El a afirmat că ar fi dispus să plătească „trilioane în impozite” în acel moment, dar, pe de altă parte, a susţinut că banii vor deveni irelevanţi în decurs de 10 ani. În această eventualitate, a spus el, guvernele ar trebui să „emită cecuri pentru oameni”, deoarece, a adăugat el, pe fondul unei oferte infinite de bunuri şi servicii produse de maşini, deflaţia va fi o problemă mai mare decât inflaţia.
El şi-a împărtăşit, de asemenea, gândurile cu privire la războiul din Ucraina, în cadrul căruia sateliţii săi Starlink au fost folosiţi pentru a ajuta armata acestei ţări împotriva agresiunii Rusiei. În ciuda acestui fapt, Musk a afirmat că orice acord de pace ar trebui să includă câştiguri teritoriale pentru Rusia.
Interviul s-a încheiat cu o evaluare făcută de Musk a realizărilor sale şi a proiectelor ambiţioase pe care le are în prezent, atât în domeniul inteligenţei artificiale, cât şi în cel spaţial, un domeniu în care a făcut, de asemenea, o serie de previziuni îndrăzneţe.
El a afirmat în 2024 că oamenii ar putea pune piciorul pe Marte până în 2028 (în prezent, NASA îşi propune ca în 2028 să se întoarcă pe Lună, lucru pe care mulţi analişti îl consideră improbabil).
Universul, a spus Musk revistei „The Economist”, ar putea fi o simulare pe computer creată de extratereştri. „Lucrurile pe care le fac sunt atât de absurde încât este greu de crezut că sunt reale”, a spus el.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
