O parte dintre locuitorii comunei Colţi din judeţul Buzău îşi pregătesc conservele pentru iarnă, gogonele şi varză murată, cu apă sărată din izvoarele naturale din zonă sau dintr-o baltă salină din comuna Pârscov, pentru prepararea saramurii folosind 10 litri de apă dulce pentru diluarea unui singur litru de apă sărată.
Comuna Colţi, aflată pe Valea Sibiciului, este recunoscută pentru comorile din adâncuri, depozitele de chihlimbar, o "piatră magică" ale cărei nuanţe sunt de culoarea focului. Dealurile împrejmuite de păduri mai ascund, printre alte bogăţii, izvoare de apă sărată pe care localnicii o folosesc pentru prepararea sau conservarea alimentelor. Atunci când ploile abundente fac imposibilă colectarea apelor sărate din izvoare, îşi procură saramura naturală dintr-o baltă alimentată din subteran, aflată pe raza comuna Pârscov, potrivit Agerpres.ro.
"Apa este foarte sărată, vin oameni din zonă care mai ştiu cum se pun cu saramură murăturile, varza, carnea sau brânza. Se diluează cu apă, nu se poate consuma în starea aceasta. Mai sus, la vreo kilometru şi jumătate, se văd malurile de sare. Aici, la Pârscov şi la Colţi, cam toţi bătrânii o folosesc. Este mai bună decât sarea pentru că ţine mai bine la conservarea produselor. Ciobanii vin şi iau cu butoaiele şi pun brânza în saramură, bineînţeles îndoită cu apă sau cu zer, pentru că stă foarte bine şi, fiind naturală, este mai sănătoasă. Dacă ne raportăm la preţ, nu este aşa de scumpă sarea din comerţ, dar este vorba de calitatea apei, noi care am mai prins generaţiile trecute ne-am obişnuit cu apa asta, cu modul acesta de pregătire şi cu apa foarte sărată. Este ocnă. Spre exemplu, carnea pentru iarnă după ce tranşăm porcul, scufundăm carnea într-un vas cu saramură din aceasta nediluată, 4-7 minute, nu mai mult, pentru că nu o mai mănânci după aceea. Are un gust deosebit faţă de sarea de masă, sigur mai conţine şi alte minerale şi are un gust natural de sare", a declarat Ciprian Ionuţ Chiriac, localnic din comunei Colţi, conform sursei menționate anterior.
Luna octombrie este propice pentru conservarea verzei. Este aleasă cu griji astfel încât să fie fragedă, pentru a se mura cât mai repede şi să nu fie afectată de dăunători. Ulterior, varza este pusă la murat în saramura, preparată din 10 litri de apă dulce şi un litru de apă sărată, provenită din izvoarele naturale.
"În primul rând, trebuie să alegem varza. Trebuie să fie o varză cu foi cât mai subţiri şi mai aşezată. Pe fundul butoiului, depinde de cantitate, voi pune doi ştiuleţi de porumb, două gutui parfumate şi mărar. Curăţăm primele foi şi coceanul verzei îl vom despica pentru a intra saramura mai uşor. Varza, gogonelele se pun în octombrie, noiembrie să se acrească până de Crăciun când facem sărmăluţele. Mai pun o varză roşie să coloreze puţin zeama. Ingredientul principal este apa sărată. Se foloseşte apa sărată şi este foarte bună pentru murături. Este o sare naturală şi avem încredere că, cu această saramură, murăturile vor rezista. Eu reţeta asta am văzut-o de la bunicul, a pus mama şi, în continuare, la fel şi eu. Sunt locuri unde iese din pământ. O putem aduce chiar din timpul verii, o punem să limpezească şi o folosim, dar aceasta este deja limpede, cea de la Pârscov, dar avem şi la Colţi. Este foarte concentrată. Folosim cam un litru de apă sărată la 10 litri de apă dulce", a precizat păstrătoare a tradiţiei, Maria Rădulea.
Ea spune că lichidul este atât de sărat încât este folosit nu doar pentru conservarea unor legume, ci şi pentru prepararea brânzeturilor şi a cărnii.
"Se foloseşte în concentraţie mare pentru brânză. La carne o punem cu moderaţie. Se pune carnea, saramură, se lasă până carnea îşi ia sarea, după care se scoate la afumat. Se lasă puţin la scurs, după care se pune la afumat. Această sare se foloseşte la produsele care necesită concentrarea cu ajutorul sării. Varză, gogonele, carne, brânză. Aş înlocui această apă sărată cu sare într-un caz de extremă dacă nu pot să ajung după saramură. Varza o să o avem murată într-o lună jumătate. O vânturăm şi va ieşi gustoasă, mai ales că am ales o varză cu foaia subţire şi se murează mai repede", a mai precizat localnica.
Mânzăleşti este o altă comună din judeţ recunoscută pentru resursele naturale de sare în care localnicii folosesc saramura din pământ pentru conservarea gogonelelor.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
