Cine este Ilie Bolojan, premierul desemnat de Nicușor Dan. Și-a început cariera ca profesor, iar apoi a bifat toate funcțiile de putere

În luna ianuarie, a demarat o reformă şi în Parlament, fiind huiduit de unii angajaţi care şi-au pierdut sinecurile. Prin reducerea posturilor la Senat, statul va economisi 3,5 milioane de euro în fiecare an. ”În trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecţie aglomerată din Bucureşti”, a explicat Bolojan, unul dintre puţinii politicieni care n-au schimbat niciodată partidul, fiind liberal din 1993. A preluat conducerea PNL după ce Nicolae Ciucă s-a clasat abia pe locul cinci la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie 2024. Ilie Bolojan a refuzat să intre în cursa pentru Cotroceni la scrutinul din luna mai pe motiv că înlocuirea candidatului agreat, Crin Antonescu, ar fi dus la destrămarea coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR. În final, Crin Antonescu a ratat turul doi şi coaliţia s-a destrămat.

În finala prezidenţială, Bolojan l-a susţinut deschis pe Nicuşor Dan în competiţia cu George Simion. Astăzi, preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat prim-ministru, una dintre promisiunile din campania electorală. Însă durata mandatului este una limitată: până în primăvara anului 2027, când PSD va prelua şefia Guvernului, conform acordului din coaliţie.

Cum a debutat în politică

La începutul anilor 90, Ilie Bolojan a absolvit mai întâi Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timişoara. După terminarea studiilor, a fost profesor într-o comună din judeţul Bihor. În 1993, în plină epocă Iliescu, s-a înscris în PNL, partid de opoziţie. În 1996, a bifat prima funcţie în administraţia publică: a fost ales consilier local în Aleşd, un orăşel în apropiere de Oradea. La nivel naţional, 1996 este anul schimbării: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu, iar PNL, partidul din care face parte şi Ilie Bolojan, intră la guvernare alături de PNŢCD, PD şi UDMR. 

La alegerile locale din 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier judeţean în Bihor. La nivel naţional, 2004 este din nou anul schimbării în România: Traian Băsescu, susţinut de Alianţa PNL-PD, reuşeşte să-l învingă la limită pe Adrian Năstase (PSD) şi devine preşedintele României. În fruntea Guvernului este numit Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci liderul PNL. La rândul său, Tăriceanu instalează în fiecare judeţ prefecţii noii puteri. La Bihor, este numit Ilie Bolojan. După câteva luni în funcţie, numele Bolojan capătă rezonanţă naţională. Motivul: paşapoartele şi documentele auto au început să fie eliberate în doar două ore. ”O adevărată revoluţie”, titra presa bihoreană la acel moment. Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la Bucureşti de premierul Tăriceanu şi numit în funcţia de Secretar General al Guvernului. Prima măsură: a scos televizoarele din birouri. “Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de ştiri. M-am gândit: Cum se pot concentra oamenii ăştia dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puţin la biroul de presă. Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ”Doamna Mantale, aveţi ceva case de copii?”. ”Da”. ”Veniţi cu două microbuze şi luaţi-vă televizoarele”, a povestit, peste ani, Bolojan.

La alegerile locale din 2008, Ilie Bolojan s-a întors acasă, la Oradea, şi a fost ales primar din primul tur. “Ştiţi cum eram eu în primul an când am fost primar la Oradea? Scăzusem la 12-15%. Am luat câinii de pe străzi şi apăream pe coperţile ziarelor cu toporul însângerat în mâini. Şi s-a întâmplat să moară, în România, un copil sfâşiat de câini. A doua zi, niciun demonstrant nu mai era în faţa Primăriei. Nu poţi, ca primar, să stai mereu cu ideea: Ce se va zice despre mine, ce arată sondajele, ce se aşteaptă oamenii să le spun?”, a rememorat Ilie Bolojan. Deşi după primul an avea doar 15% în sondaje, Bolojan a reuşit să câştige al doilea mandat de primar cu un procent de 66%. Dincolo de performanţa administrativă, a contat şi sprijinul politic: în 2012, Bolojan a fost candidatul comun PNL-PSD, care formau la acea vreme alianţa USL, cu Crin Antonescu şi Victor Ponta în calitate de co-preşedinţi. 

Ilie Bolojan s-a remarcat ca primar la Oradea

Ca primar, Ilie Bolojan a impus o reformă drastică a aparatului bugetar. ”Boala administraţiei publice din România - este energofagă. Consumă foarte multe resurse din taxele şi impozitele cetăţenilor pentru funcţionarea proprie”, a explicat liberalul. Prin urmare, a redus numărul angajaţilor din primărie cu aproximativ 30%. În paralel, a accelerat absorbţia fondurilor europene pentru a schimba faţa oraşului.

"Practic, din trei lei care au fost investiţi în Oradea în aceşti ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor. Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reuşit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-a făcut cât în trei”, a fost reţeta succesului dezvăluită de Bolojan. Pe lângă fondurile europene, Bolojan le-a cerut şi cetăţenilor să se implice: a oferit reduceri fiscale, dar a impus şi amenzi usturătoare. „Am reuşit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susţinere a proprietarilor pentru a-şi reabilita faţadele: credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăţi pentru cinci ani, dacă ţi-ai reabilitat faţada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic. Dublate însă de supra-impozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-şi îngrijesc faţadele", a explicat Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă. 

La alegerile locale din 2016, Ilie Bolojan a câştigat al treilea mandat de primar cu un procent de peste 70%, cea mai clară victorie politică din întreaga sa carieră. Contracandidatul de la PSD a obţinut sub 10%. După 12 ani la primărie şi 550 de milioane de euro atraşi din fonduri europene, Bolojan a făcut următorul pas: a câştigat  şefia Consiliului Judeţean Bihor. Astfel, la alegerile locale din 2020, ”brandul” Ilie Bolojan a adus majoritate pentru PNL şi la Consiliul Judeţean, şi la Consiliul Local Oradea, Primăria fiind câştigată de liberalul Florin Birta, fost viceprimar în era Bolojan.

Înscăunat în fruntea judeţului, Bolojan a aplicat reţeta de la primărie: a dat afară aproximativ 40% din angajaţi. ”Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90% din aceste procese le-am câştigat”, a spus Bolojan. PSD văzuse invers. Sorin Grindeanu, liderul social-democrat, spusese că din 200 de persoane disponibilizate, ”195 au câştigat procesul”. În iunie 2024, Bolojan a obţinut al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean cu 57%, iar PNL Bihor a fost filiala care a primit cele mai multe voturi la nivel naţional. Însă Bolojan a mai rămas în funcţie doar jumătate de an. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, a făcut pasul spre politica naţională şi a fost ales senator. 

Ilie Bolojan a devenit preşedinte interimar al PNL după înfrângerea drastică suferită de Nicolae Ciucă la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, noul lider PNL a reuşit să ridice partidul de la 8,7%, unde îl lăsase Ciucă, la 14%. Procentul le-a permis liberalilor să devină al doilea partid ca pondere în coaliţia de guvernare formată alături de PSD şi UDMR. La împărţirea funcţiilor, Ilie Bolojan a devenit preşedintele Senatului. ”PSD şi UDMR n-au vrut să-i dea un minister puternic şi l-au exilat la Senat”, a spus Ciprian Ciucu, primarul PNL al Sectorului 6 şi prim-vicepreşedinte al partidului.

Prima măsură luată de Bolojan ca preşedinte al Senatului: reducerea aparatului administrativ cu 147 de posturi. Măsura a generat un protest vehement al angajaţilor de la Senat, portavoce fiind Cristina Târteaţă, abonată la sinecuri. În decursul timpului, Târteaţă a fost secretar de stat în Ministerul Turismului, consilier parlamentar la Comisia de Transporturi din Senat şi membru în Consiliul de Administraţie al ROMATSA, funcţii obţinute cu sprijinul PSD. Prin reforma demarată de Ilie Bolojan la Senat, statul va economisi 3,5 milioane de euro în fiecare an.

"O economie de peste 18% din fondul de salarii. Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecţie aglomerată din Bucureşti, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiţi-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituţii şi calculaţi câte pasaje s-au pierdut până acum", a spus Ilie Bolojan. 

Președinte interimar al PNL și reformator al Senatului

În luna februarie, partidele suveraniste - AUR, SOS şi POT - au declanşat în Parlament procedura de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis. Pentru a nu fi demis la referendum, şeful statului a renunţat singur din funcţie. Astfel, Klaus Iohannis a fost primul preşedinte al României care a stat la Palatul Cotroceni peste limita celor 10 ani, după ce alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut au fost anulate. De asemenea, Iohannis a fost primul preşedinte care a plecat de la Cotroceni prin demisie. Ilie Bolojan, din postura de preşedinte al Senatului, a urcat în funcţia de preşedinte interimar al României.  În decursul timpului, relaţia dintre Klaus Iohannis şi Ilie Bolojan a fost una rece.

Deşi a fost unul dintre puţinii lideri PNL cu rezultate notabile, Ilie Bolojan a intrat în dizgraţia preşedintelui Klaus Iohannis încă din primul său mandat prezidenţial. Fostul premier Ludovic Orban a dezvăluit, în momentul în care a demisionat din PNL, că Iohannis l-a tăiat pe Ilie Bolojan de pe lista liderilor liberali pe care-i invita, informal, la Palatul Cotroceni.

"Iohannis mai făcea nişte întruniri ca să arate că el e şeful, nu numai cu mine, că eram preşedintele partidului, mai chema vreo 10-12 oameni. Şi când l-am propus pe Bolojan, Iohannis nu a fost de acord să participe la aceste întâlniri. Nu a fost de acord. Nu mi-a dat nicio explicaţie", spunea Ludovic Orban, în noiembrie 2021, în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV.

La începutul lunii februarie, Ilie Bolojan a fost întrebat de ce a avut o relaţie rece cu preşedintele Iohannis. ”Nu am avut o relaţie rece, dar trebuie să discutăm deschis. În momentul în care eşti pe o funcţie de preşedinte de Consiliu Judeţean, fişa postului tău este total diferită de cea a preşedintelui României, sunt planuri total diferite”, a răspuns, evaziv, fostul lider PNL.

În prima lună de mandat prezidenţial, Ilie Bolojan a deschis Palatul Cotroceni pentru public şi a desecretizat costurile deplasărilor externe pe care le-a avut Klaus Iohannis în cei peste 10 ani de mandat. Cifrele au arătat că vizitele fostului preşedinte au costat aproape 23 de milioane de euro, bani publici, din care 15 milioane de euro numai în ultimul mandat, când Iohannis a bifat ţări de pe cinci continente. 

La începutul lunii martie, Elena Lasconi, la acea vreme preşedinte al USR şi candidat pentru Cotroceni, i-a cerut lui Ilie Bolojan să-şi depună candidatura la prezidenţiale, în locul lui Crin Antonescu, candidatul comun susţinut de PSD-PNL-UDMR. Bolojan a refuzat. Motivul: promisese în coaliţia de guvernare că nu va intra în cursa pentru Cotroceni.

"Dacă noi, cei din lumea politică, nu respectăm nicio înţelegere şi toate le dăm peste cap, e greu de presupus că o să ne respecte cetăţenii”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru publicaţia Bihoreanul. Un alt argument invocat de Bolojan pentru refuzul de a candida la prezidenţiale a fost stabilitatea politică. În cazul în care şi-ar fi asumat o candidatură pe ultima sută de metri, coaliţia PSD-PNL-UDMR s-ar fi destrămat chiar în timpul campaniei electorale, iar România ar fi suferit consecinţe economice. "E posibil să fi câştigat alegerile, dar aveam o coaliţie făcută praf. Ştiţi, e o expresie, victorie a la Pirus, rămâi cu elefantul, rămâi cu funcţia, dar ţara asta nu are nevoie ca un om să fie pe funcţie. Ţara are nevoie totuşi de stabilitate politică", explica Ilie Bolojan în campania electorală. Până la urmă, Crin Antonescu a ratat finala prezidenţială şi coaliţia de guvernare s-a făcut praf. Premierul Marcel Ciolacu a demisionat, iar Ilie Bolojan l-a susţinut pe Nicuşor Dan în turul doi, împotriva lui George Simion. 

Înainte de finala prezidenţială, Nicuşor Dan a spus în repetate rânduri că, odată ajuns la Palatul Cotroceni, îl va desemna pe Ilie Bolojan pentru şefia Guvernului. După trei săptămâni de negocieri cu partidele politice, preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat ce-l împiedică pe Ilie Bolojan să preia guvernarea. ”Am un răspuns cu trei litere, dar n-o să-l dezvălui”, a declarat Nicuşor Dan, aluzie la PSD. Social-democraţii s-au opus în primă fază ca Ilie Bolojan să ajungă la Palatul Victoria  şi au cerut un premier tehnocrat. Ulterior, preşedintele Nicuşor Dan şi liderii PSD au ajuns la o variantă de compromis: o nouă rotativă guvernamentală.

Astfel, Ilie Bolojan va conduce guvernul până în primăvara anului 2027, apoi PSD va prelua ştafeta, cu un an înainte de alegerile locale şi parlamentare. Înainte să fie numit prim-ministru, Ilie Bolojan a anunţat că, pentru a reduce deficitul bugetar de 9,3%, viitorul guvern va trebui să ia măsuri nepopulare, printre care creşterea taxelor şi a impozitelor. ”Nu există soluţii simple. Cei care promit soluţii magice sunt nişte profeţi falşi”, a spus liderul PNL.