Mergem spre est și ajungem în Moldova. Unde aflăm că monopolul statului la Calea Ferată va fi eliminat. Potrivit proiectului de lege, infrastructura feroviară va aparține statului, actuala companie va fi restructurată pe cele trei segmente, ceea ce va permite ca serviciile de transport de marfă și călători să poată fi furnizate și de companii private.
Guvernul de la Chișinău va avea în schimb obligația să finanțeze parțial menținerea și reconstrucția infrastructurii feroviare, să stabilească nivelul obligațiilor de servicii publice de transport de călători, precum și să acorde subvenții operatorilor de transport feroviar de pasageri.
Aprobarea noului Cod al transportului feroviar este condiționată de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Rusia
Până în 2025, Rusia va aloca aproximativ 130,7 miliarde de dolari, a anunțat Oleg Belozerov, președintele companiei de cale ferată RZD.
Prioritățile vizează construcția liniilor în regiunile care nu au acces la sistemul de transport feroviar. "În următorii ani, conexiunea feroviară va fi realizată în regiunile care nu beneficiază de acest sistem de transport, acest lucru fiind considerat extrem de important pentru Compania de Cale Ferată din Rusia. În primă instanță, această măsură se aplică proiectului de construcție a Northern Latitudinal Railway, unul din cele mai mari proiecte are Rusiei în regiunea Arctica. În plus, o legătură feroviară către insula Sahalin va fi o conexiune logică privind modernizarea continuă a sistemului feroviar din regiunea Estului Îndepărtat," a declarat Belozerov.
Un alt proiect prioritar, menționat de președintele companiei de cale ferată din Rusia, vizează realizarea liniei de mare viteză pentru traficul de marfă și pasageri în Eurasia, deoarece RZD își va direcționa finanțarea și către proiectele de dezvoltare a rețelei de mare viteză. Conform companiei, dezvoltarea transportului de mare viteză va atrage 25 de milioane de pasageri, până în 2025.
În Rusia s-a construit o linie rapidă între Moscova și St Petersburg unde viteza medie este de peste 150 km/h, iar pe restul distanțelor de 50-60 km/h sau chiar mai mică.
Ajungem în Cehia!
Cehia va urgenta procedura de construire a infrastructurii de transport!Noul sistem, de inspirație germană, urmează să permită demararea lucrărilor fără a mai aștepta soluționarea litigiilor legate de exproprierea terenurilor, potrivit ministrului Transporturilor, Dan Ťok.
Modificarea legislativă va privi doar anumite proiecte, printre care legătura feroviară între Praga și Kladno, linia feroviară între centrul capitalei cehe și Aeroportul Václav Havel, precum și patru proiecte de linii de mare viteză. Dacă proiectul de amendament va fi aprobat, ar putea intra în vigoare din toamnă.
Și Albania are planuri de viitor!
Modernizarea transportului feroviar în Albania face parte dintr-o inițiativă extinsă de susținere a conectivității în regiune.
Cadrul de Investiții pentru Balcanii de Vest (WBIF) a acordat Albaniei o finanțare în valoare de 35,5 milioane de euro care se va adauga unui împrumut BERD de până la 36,9 milioane de euro pentru proiecte feroviare, potrivit clubferoviar.ro.
Lituania va investi 7 miliarde de euro în căile ferate, până în 2030!
Consiliul de Administrație al Companiei de Căi Ferate din Lituania (Lietuvos Gelezinkeliai) a aprobat un plan de investiții pe termen lung pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, pentru modernizare și pentru creșterea capacității liniilor. Implementând acest plan de investiții suntem pregătiți să sporim capacitatea infrastructurii feroviare, a punctat Mantas Bartuška, director general al Companiei de Căi Ferate din Lituania.
Cea mai mare parte din această sumă va fi atribuită derulării proiectului Rail Baltica. În plus, pentru susținerea investițiilor, Compania de Căi Ferate din Lituania intenționează să atragă o mare parte din fondurile europene nerambursabile. Bani, însă, vor veni și de la bugetul de stat.
Turcia, o țară care nu este membră a Uniunii Europene, dar care se situează pe locul doi, după China, în ceea ce privește cota construcției căilor ferate de mare viteză, raportată la suprafața teritoriului. În prezent lungimea rețelei de mare viteză din Turcia măsoară 1,213 kilometri.
Trenurile de mare viteză asigură transportul a 33% din populația Turciei și traversează șapte orașe.
Turcia a inaugurat în 2014 prima linie de mare viteză, de 511 km, ce leagă capitala Ankara de Istanbul. Pe această linie trenurile circulă cu 250 de km/h. Construcția a costat 4,25 miliarde de dolari.
Programul de dezvoltare a rețelei de mare viteză este unul ambițios.
Până în 2023, Turcia va investi peste 46 miliarde dolari în rețeaua feroviară, a anunțat ministrul turc al Transporturilor, Ahmet Arslan.
Turcia și-a propus să electrifice întreagă rețea de cale ferată dar și să sporească productivitatea transportului feroviar, la un nivel maxim, până în 2023. În plus, statul turc vrea să finalizeze 11,700 kilometri de cale ferată de mare viteză până în 2023 și astfel, să realizeze conexiunea feroviară între 41 de orașe.
Dacă vrei să citești toate materialele Campaniei Știrilor Digi FM, le găsești aici.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
